Grigore Vieru – poet al neamului.
Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei.Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezia sa,prin frumosul semănat în inimile copiilor.A fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii naţionale .Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui.Şi cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiindcă iubesc şi au o taină sus care ne apără.A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să aperi cei al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fiii un poet ales.Aşa a fost Grigore Vieru – poet al neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubire şi deaceea merită cununa recunoştinţei noastre.Acest om plăpând cu suflet de copil a trăit în limba română, ducând pe umerii săi firavi crucea neamului nostru spre un viitor mai bun.Visul său era de a ne uni prin cuvânt, prin bunătate şi iubire de aproape. Astăzi visul lui pare mai aproape ca niciodată pentru că oamenii din diferite ţări, de diferite naţionalităţi de crezuri religioase îl pomenesc, apropiindu-se unul de celălalt, amintindu-şi de omul care a locuit la marginea unei iubiri. Am pierdut un poet pe pământ, dar avem un înger în ceruri…Ne mîndrim mult cu Grigore Vieru, cred că moştenirea care ne-a lăsat-o o vor admira-o multe generaţii mîngîindu-şi sufletele cu versurile lui. El a fost poetul Dragostei de viaţă, Dragostei de Ţară, Dragostei de neam, Dragostei de Adevăr, să-l aducem copiilor şi nepoţilor noştri ca pe un tezaur, prin care vom rămâne şi noi prin vremi, căci un popor rămâne în istorie prin valorile pe care le creează şi le păstrează cu sfinţenie.

Sfîntul

In poezia lui Grigore Vieru se descrie faptura femeii. Vierul o vede ca iubita care apare ca un element de legătură între lumea fizică. Iubita este fiinţa care fiinţează şi potenţializează sensul existenţei. În poezia lui Grigore Vieru dragostea este concepută ca un izvor veşnic din care cel însetat caută să-şi potolească setea; dragostea este flacăra aprinsă a unei lumânări care arde în marea catedrală a lui Dumnezeu, ea este sensul supravieţuirii; dragostea este locul în care omul îşi găseşte marea lumină, în care cei de aproape vor găsi identitatea strămoşească, pură şi nealterată.

Titlul semnifica cit este de sfinta femeia in viata omului, ea este floarea care nu se scutura petalele "Privind cum oboseste ea, El singur obosea" Femeia a fost întodeauna un simbol al frumuseţii, al gingăşiei şi delicateţii.
Cu sentimente discrete şi suferinţe abia ghicite, ascunse bine în spatele unui zîmbet înselător, dar cu sensibilităţi adînci şi profunzimi sufleteşti nebănuite.
Dupa Grigore Vieru, femeia este al cincilea anotimp poetic, romantic şi atotcuprinzător… Paradoxal, definiţia aceasta surprindeexact complexitatea femeii. E ceva ce nu avem habar, nu ştim dacă îl dorim, dar cu sigurantă vor sa le cunoasca in vieţile sale.

Regăsim în literatură şi artă, dar şi în viaţa de zi cu zi femeia muncitoare, de la colhoz, mama eroină cu foarte mulţi copii, care ţine în spate o moşie întreagă, care munceşte la cîmp şi hrăneşte familia, femeia scriitoare.
Femeia este mereu sensibilă. Femeia este dulce. Femeia este plăcută ochiului. Femeia este puternică. Femeia este cea care dă viaţă. Femeia este o specie foarte emotivă. Femeia reprezintă pasiune pentru un bărbat. Femeia este ispititoare. Femeia este soţie. Femeia este prietenă. Femeia stă în spatele oricărui om de succes.Femeia poate plange si suferi.

Poezia lui Grigore Vieru pare o traducere a graiului fiinţei, din care pulsează către inima cititorului un echilibru natural, având o orientare recuperatoare, care se cristalizează cu atât mai mult cu cât încerci să pătrunzi în taina liricii sale, taină care se identifică, în ultimă instanţă, cu poetul.

Sfîntul

Vroia sa mangaie cu palma
Parul femeii.
Dar ii ramasera mainile
Pe campul de lupta.
Vroia sa ia plugul
Din bratele ei
Si coasa.

Privind cum oboseste ea,
El singur obosea.
Vroia seara
Sa-si lase pe genunchi
Mainile.

Vroia uneori sa izbeasca
Cu pumnul in masa.
Vroia sa arunce
Milostivirea cazona,
Nu putea primi ceva
Nemuncit cu mainile sale.
Vroia sa-si duca mana
La inima.
Era sfant.

Codul Civil a lui Napoleon Bonaparte 1806
Pacina de cuprins:
1.Bibliografia
2. Razboaiele de cucerire
3.Guvernarea Napolenioama in Franta
4. Politica Externa
5. Marele Imperiu Francez
6. Napoleon si lumea in care traim.
7. Codul Civil Napoleonian
8. Franta este introdusa in Codul Civil Napoleonian
9. Descrierea
10. Elogiu Codului Civil
11.Guvernarea Napoleoniana in Europa
12.Moartea lui Napoleon

-1-

Puține personalități ale istoriei au fost atât de controversate precum Napoleon Bonaparte. Activitatea sa a fost diferit judecată de istorici, potrivit simpatiilor și intereselor acestora. Ceea ce au recunoscut cu toții, indiferent de poziția lor sunt calitățile excepționale: inteligența, puterea de muncă extraordinară, carisma, toate fiind indispensabile unui conducător de stat.
.
Cariera sa a inceput in randurile armatei revolutionare, ajunge general la doar 24 de ani si devine unul dintre comandantii cei mai renumiti ai epocii. Înlaturand in 1800 Directoratul printr-o lovitura de stat, devine Prim Consul al Republicii Franceze. Apoi, in urma unui plebiscit, devine Consul unic pe viata, cu dreptul de a-si alege succesorul. În 1804 este proclamat Împarat al francezilor (1804-1814, 1815), printr-un senatus-consultus din 18 mai. În 1805 devine rege al Italiei iar in 1806, Protector al Confederatiei Rinului.
Dupa o dezastruasa campanie in Rusia, natiunile Europei se coalizeaza impotriva sa, silindu-l sa abdice in 1814 la Fontainebleau doar ca, dupa un scurt exil, sa revina in 1815, pentru "cele 100 de zile" de domnie, incheiate putin dupa infrangerea de la Waterloo. Exilat in insula Sfanta Elena din Atlanticul de sud, se stinge din viata in 1821 si este inmormantat pe insula. La 15 octombrie 1840 ramasitele Împaratului sunt exhumate si transferate la Domul Invalizilor din Paris.
În Ţarile Romane ale acelor vremuri, era cunoscut sub numele de "Bunaparte".
Ca militar s-a remarcat in campaniile din Italia, Egipt, Austria, Prusia, Rusia. Printre cele mai rasunatoare victorii ale sale se afla cele de la Arcole, Piramide, Marengo, Austerlitz, Jena, Friedland, Wagram.
Napoleon a revolutionat sistemul juridic, politic si economic din Franta, prin Codul civil si Codul Comercial. Codul civil francez, supranumit "Codul Napoleon" este inca in vigoare in Franta si constituie piatra de temelie a libertatilor civile contemporane, majoritatea statelor europene adoptand un cod civil dupa modelul francez in decursul secolului al XIX-lea.

Întreprinderea “PIZZA – PER TUTTI” SRL este o întreprindere de producție.
Acrivitatea întreprinderii se va axa pe producerea pizzei Italiene originale si livrarea acesteia la domiciliul clientului.

Eticheta „Regulile de conduită” sau „regulile de comportare” la care se referă eticheta contribuie la buna desfăşurare a relaţiilor din societate, în general, şi la o desfăşurare normală a activităţii in afaceri în special.

Nu se pot concepe relaţii între parteneri fără contactul uman necesar şi, în cadrul acestui contact, fără respectarea unor reguli de etichetă. Necunoaşterea acestor reguli poate fi considerată, în ultimă instanţă, o lipsă de competenţă profesională a unei persoane chemate să reprezinte interesele unei părţi pe planul relaţiilor specifice. A. Ţinuta fizică (pe stradă şi în societate) Este foarte important ca partenerii să aibă o ţinută corectă, îngrijită, să se controleze permanent în fiecare ocazie asupra acesteia. În societate este greşit să te sprijini de spătarul unui scaun sau de perete, să ţii mâinile în buzunar sau să te joci nervos cu bricheta, batista sau alt obiect. Pe cât posibil, trebuie evitat să stai cu spatele la altă persoană care este aşezată pe scaun, fotoliu sau canapea. Trebuie evitată strângerea genunchilor cu mâinile, sprijinirea capului de spătar, bătutul cu degetele pe braţele scaunului. Încrucişarea genunchilor la prea mare înălţime trebuie, de asemenea, evitată. Femeile trebuie să acorde mare atenţie felului cum stau pe scaun şi cum îşi încrucişează picioarele, astfel încât rochia să poată acoperi genunchii B. Salutul Salutul este o manifestare de curtoazie faţă de o altă persoană sau de un grup de persoane. Câteva reguli de baza în legătură cu salutul: ˇ bărbaţii salută primii femeile; ˇ persoanele mai tinere salută primele pe cele mai în vârstă; ˇ subalternii salută pe superiorii in grad. Răspunsul la salut este obligatoriu: un gest contrar poate fi socotit ca lipsă de politeţe. Este recomandabil ca bărbatul când salută cu pălăria să o ţină de calotă, înclinând uşor capul şi privind la persoana salutată. Dacă mâinile îi sunt ocupate, se acceptă salutul printr-o simplă înclinare a capului. În alte cazuri, salutul se face printr-o înclinare a capului.

Copiuta evaluare economica 1. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. Procesul de evaluare economica are drept obiectiv: - stabilirea valorii de piaţa, - a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.

Fituica Drept civil DREPT CIVIL licenta iulie 2011 MULTIPLE CHOICE 1. Constituie un efect specific al contractelor sinalagmatice: a. exceptia de neexecutare b. nulitatea c. inopozabilitatea ANS: A 2. Invocarea exceptiei de neexecutare a contractului presupune ca: a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract

b. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce c. debitorul sa fi fost pus in intarziere prin mijloacele prevazute de lege ANS: A 3. Rezolutiunea contractului se aplica: a. tuturor contractelor b. contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva ANS: B 4. Constituie o conditie pentru ca instanta de judecata sa pronunte rezolutiunea: a. neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit b. neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere ANS: B 5. Rezolutiunea contractului are ca efect: a. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara, partile fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in temeiul contractului desfiintat b. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului c. desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea partilor sau tertilor de catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiintat, pentru viitor ANS: A 6. Rezilierea se aplica: a. tuturor contractelor b. numai contractelor unilaterale c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva ANS: C 7. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea: a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiat b. are ca efect doar incetarea contractului pentru viitor c. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor restitui prestatiile efectuate in baza contractului ANS: B 8. In contractele translative de proprietate, riscul contractului il suporta: a. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii fortuite b. dobanditorul lucrului c. ambele parti ANS: A 9. Gerantul are obligatia: a. de a garanta pentru evictiune fata de gerat b. de a raspunde fata de gerat pentru viciile ascunse ale lucrului c. de a da socoteala geratului pentru gestiunea savarsita ANS: C 10. Gestiunea de afaceri: a. trebuie sa fie utila gerantului b. utilitatea gestiunii este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii c. nu se mai poate aprecia asupra utilitatii daca ulterior savarsirii bunul este distrus dintr-un caz de forta majora sau caz fortuit ANS: B 11. In materia platii nedatorate: a. accipiensul de rea-credinta care a instrainat bunul trebuie sa restituie pretul primit b. debitorul care si-a executat obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie extinctive poate cere restituirea c. solvensul este tinut sa restituie atat accipiensului de buna – credinta, cat si celui de rea-credinta, cheltuielile necesare si utile efectuate ANS: C 12. In cazul imbogatirii fara justa cauza, pentru intentarea actiunii in restituire se cere: a. sa existe un temei legal pentru marirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane b. sa existe si un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite c. sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei cauze unice ANS: C 13. In materia raspunderii civile delictuale, repararea prejudiciului se poate realiza: a. numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor b. printr-o intelegere a partilor, dar numai daca aceasta se incheie in forma autentica c. prin conventia partilor, incheiata in mod valabil, prin care acestea stabilesc intinderea despagubirilor si modalitatea de plata ANS: C 14. La repararea prejudiciului, în materia raspunderii civile delictuale: a. se repara numai paguba efectiva, nu si castigul nerealizat b. se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare ANS: B

Capitalurile proprii pot fi completate când este necesar prin angajarea de împrumuturi pe termen lung de la două categorii de creditori:

persoane fizice sau juridice

bănci

Contabilitatea acestor datorii se realizează cu grupa 16 de conturi „Împrumuturi şi datorii asimilate”.

Funcția de primar este o funcție tradițională în administrația locală, nu numai în Europa, dar și pe alte continente, cum ar fi în America, unde a pătruns influența europeană.

Legislația contemporană conține mai multe soluții cu privire la modalitatea de investitură, la atribuții și la raporturile sale cu organul colegial, ori cu alte autorități publice autonome sau,după caz, guvernamentale. Instituția primarului este tradițională în administrația României. Ea a fost reglementată pentru prima dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza prin Legea comunală din 1864 și a cunoscut o evoluție continuă ca un efect firesc al transformărilor prin care a trecut statul românesc. Legislația actuală în vigoare a optat pentru soluționarea alegerii primarului, la fel ca și consiliul, direct de comunitatea locală, indiferent că este vorba de mediul rural sau urban stabilind totodată, incompatibilitatea dintre funcția de primar și cea de consilier. Astfel primarul este definit ca fiind autoritatea executivă a administrației publice locale care îndeplinește în același timp și rolul de reprezentant al statului în relațiile cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în justiție, în unitatea administrativ teritorială în care a fost ales. Comunele, orașele și sectoarele municipiului București au câte un primar, iar municipiul București are un primar general. Primarii sectoarelor municipiului București sunt în relații de subordonare față de primarul general al municipiului București. Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-și exercite mandatul. Potrivit Legii nr. 67/2004 cu modificările și completările ulterioare (Legea nr.131/2005, O.U.G nr.20/2008, L. Nr. 35/2008 și L. Nr. 4/2009) pentru alegerea autorităților administrației publice locale, este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţii propuşi de partidele şi formaţiunile politice participante la alegeri nu întruneşte această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidaţii situaţi pe primele două locuri şi va fi ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. În situaţia parităţii de voturi a cel puţin doi candidaţi, pentru funcţia de primar, se declară balotaj şi se vor organiza, de drept, noi alegeri în termen de două săptămâni. La aceste alegeri vor participa numai candidaţii care s-au aflat în situaţie de balotaj. În cazul în care unul dintre candidaţii la funcţia de primar, între care urmează să se desfăşoare turul al doilea de scrutin, decedează, renunţă sau nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. Dacă una dintre aceste situaţii vizează unul dintre candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripţie declarându-l primar pe celălalt candidat. Pe baza rezultatului votului, biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii primarului. Primarul şi primarul general al Capitalei îndeplinesc funcţii de autoritate publică; sunt şefii administraţiei publice locale şi răspund în faţa Consiliului de bună funcţionare a acesteia. Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. Este obligatorie purtarea eşarfei la solemnităţi, recepții, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor, în camera de consiliu, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna, oraşul sau subdiviziunea administrativ - teritorială. Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de către un judecător desemnat de preşedintele Tribunalului Municipiului București. Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute mai sus. Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a Consiliului local sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător sau un delegat al prefectului. În caz de invalidare a mandatului primarului, se organizează alegeri în termen de cel mult 45 de zile de la data invalidării, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Mandatul primarului începe odată cu depunerea jurământului. Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept. Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, pe timp de război sau catastrofă. Potrivit Legii nr.161/2003 cu modificările și completările ulterioare cu privire la unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, funcția de primar și primar general al municipiului București este incompatibilă cu: a) funcţia de consilier local sau de consilier judeţean; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială; f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional; g) calitatea de comerciant persoană fizică; h) calitatea de membru al unui grup de interes economic; i) calitatea de deputat sau senator; j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora; k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale.

Raspunsuri Examen Politici Publice 1.Conceptul de politica publica Prin politica se intelege o decizie formala a unei autoritati legitim alese care se adopta intr-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite.

Analiza politicilor reprezinta o orientare pragmatica ce identifica politica cu un program de actiune al autorit pb intr-un domeniu determinat de activitate. Termenul este utilizat pentru a face referire la : - un domeniu al activitatilor pb - o grupare de obiective si progr derulate de guvern intr-un anumit moment - legislatie sau un pachet de norme aprobate in legatura cu o anumita problematica - produsul activitatii guvernamentale - impactul activit guv asupra societatii Acceptii ale termenului de PP gasim elemente comune: - politica tinde sa fie mai mult decat o decizie formala, ea reprezinta o grupare de decizii - o PP este adoptata de institutii poltico-adm si conteaza pe garantia adm. - O PP mobilizeaza resurse pentru a genera anumite produse in societae - Aceasta activitate urmareste o finalitate sau un obiectiv mai general sau mai specific, care in general este orientat catre satisfacerea anumitor interese si este purtatorul anumitor valori. Conceptul de politica este esential pentru a intelege modul in care se guverneaza spre exemplu impactul guvernarii asupra bunastarii cetatenilor este asociat cu termenul de politica sociala. 2. Definitii explicate ale PP • William Jenkins: un set de decizii interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori politici cu privire la selectia scopurilor si la mj de a atinge aceste scopuri intr-o situatie specifica, in care ar trebui ca acei actori politici sa poata, in principiu, sa ia decizii. - el considera elaborarea PP drept un proces. - Recunoaste ca PP reprezinta un set de decizii interdependente, majoritatea politicilor pp o serie de decizii. - In procesul de PP, autoritatile gub sunt supuse unor presiuni interne sau externe ce tin de lipsa de resurse sau de rezistenta interna sau internationala fata de anumite optiuni, ceea ce limiteaza posibilitatea de alegere a acestora. - Introduce un standard de evaluare in analiza PP, prin faptul ca el considera ca procesul de elaborare a pP reprezinta un comportament al autoritatilor publice de a decide cu privire la anumite teluri. • In literatura franceza: - un continut – activitatea publica apare sub forma unui continut. Pentru generarea rezultatelor se mobilizeaza resurse examinate de analist ca o problema de cercetare pt actiune. - Un program – o PP nu se reduce la un act punctual luat in considerare in mod izolat (ceea ce face ministrul intr-o anumita zi intr-un anumit dosar). - O orientare normativa – activitatea publica nu este rezultatul unor raspunsuri aleatorii ci este expresia finalitatilor si preferintelor pe care decidentul nu poate decat sa le accepte pentru care este responsabil. - Un factor coercitiv – activitatea publica provine din natura autoritara cu care este investit actorul guvernamental. - Un resort social – o PP se defineste prin cetatenii ale caror situatii, interese, comportamente sunt afectate de aceste acte si dispozitii. • O PP reprezinta un ansamblu de masuri luate de o autoritate legala si responabila care vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor sau conceperea unor masuri de stimulare a cresterii economice. Aceasta se defineste prin 4 elemente: - ansamblul de actiuni intreprinse trebuie sa vizeze acelasi sector de activitate sau acelasi teritoriu. - Actiunile intreprinse trebuie legate unele de altele - O PP trebuie conceputa in functie de obiectivele tinta si de rezultate tangibile. Ea tr sa aiba scopuri precise, etape intermediare care sa exprime pasii parcursi si mj eficiente. - O PP tr sa responsabilizeze, ea tr sa fie rezultatul unei vointe politice. 3. Conceptul de policy making, policy cycle • Din perspectiva rezolvarii probl, policy making reprezinta cautarea de solutii pentru probl existente, facand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor publice. Cheia procesului de elaborare a politicii consta in definirea corecta a probl, identificarea si analiza unui set de solutii adecvat, selectarea alternativei care rezolva cel mai bine probl. Se pot utiliza tehnici analitice precum analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate, programarea liniara si alte tehnici de optimizare. Vom sti ca am reusit atunci cand probl a fost rezolvata sau cand sporesc beneficiile obt de pe urma programului public. Mai mult decat abordarea analitica a procesului de elaborare a polticii este important setul de activitati si abordari numit rationality project care reprezinta un lung proces de rationalizare a PP, prin maximizarea realizarii obiectivelor publice. • Din perspectiva procesului de elaborare a politicii, atentia cade asupra conflictelor si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, asupra urmaririi propriului interes si eforturilor de a defini scopurile publice. Politica ocupa un loc central in procesul politic deoarece suntem diferiti in ceea ce priveste valorile, credintele si sentimentele. Venim cu background-uri diferite care ne fac sa preferam diferite definiri ale problemei si diferite solutii pt rezolvarea probl. Politica are un renume prost datorita acestei incercari de acaparare a purerii in scopuri personale. Atunci cand ne referim la elaborarea politicii ca un proces politic trebuie sa intelegem valorile care se reflecta in acest proces, diferitele aspecte care divizeaza oamenii si induc acestora diferitele perceptii asupra scopurilor publice, necesitatea de a rezolva conflictele daca actiunea este posibila pe cale democratica. Ciclul politicilor explica politicile ca pe o succesiune logica de pasi (definirea probl, identif rasp alternative, evaluarea opt, decizia, implem, evaluarea). 4. Inventarierea principalelor abordari ale studierii politicii dupa Howlett si Ramesh • Studiile privind analiza naturii regimului politic – un mod de org a sistemului politic – erau considerate drept o cale de a intelege procesul de constituire a PP. PP variaza in functie de natura sistemului politic si a legaturii sale cu societatea si au incercat sa analizeze infl exercitate asupra luarii deciziilor. • Studii ce au vizat identificarea unor variabile cauzale in constituirea PP sau ceea ce au fost denumiti factori determinanti. • Studii care se concentreaza asupra continutului politicilor – natura probl politice si caile menite sa o solutioneze determina de multe ori felul in care politica va fi tratata de sistemul politic respectiv. • Studii care se axeaza asupra impactului PP si asupra rezultatelor acesteia – analizele acestora vizeaza cercetarea cantitativa a legaturilor dintre anumite programe guv si care folosesc tehnici de deductie statistica pentru a stabili relatii cauzale intre diferitele tipuri de activitati. 5. Caracteristicile studiilor privind PP • Natura interdisciplinara a studiilor, care preia elemente de la mai multe discipl: - stiinta politica (procesul prin care se iau deciziile privind politicile) - adm pb (rolul birocratiei in formularea politicii si implementarea deciziilor) - econ (rationalitatea instrumentala, cost/beneficii) - sociologie (clasa, statutul si probl sociale) - psihologie (logica, valori si etica) - istorie, matematica. • Dimensiunile aplicative ale studiului. Dorinta de a furniza infm care ar putea conduce la rezolvarea mai buna a probl publice reprezinta o slabiciune prin perceptia acestui domeniu ca fiind lipsit de merit stiintific, pentru ca se foloseste gresit PP ca instrument de aparare. Stiinta politica preocupata de formularea PP si ingineria sistemelor matematice care aplica deciziile la PP raspund in esenta unor preocupari diverse ale AP. 6. Diferenta intre analiza si design PP si analiza si studiu Analiza politicilor se bazeaza pe elaborarea unor metodologii pentru determinarea rezultatelor unei anumite politici si pentru a realiza comparatii intre politici alternative in ceea ce priveste rezultatele lor. Aceasta pp o privire neutra, expertul studiaza o PP fara sa-si asume vreo alternativa vreo alternativa prestabilita, o alegere precisa si din mai multe optiuni posibile. Analiza consta in identificarea tuturor consecintelor pe care le implica toata alternativele disponibile precum si in descrierea lantului de efecte previzibile. Analiza tr sa raspunda la doua intrebari: - care sunt alternativele de actiune imaginabile dpdv politic pe care actorul guv le poate lua in considerare in situatia in care se afla? - Cum si de ce o astfel de alternativa si nu alta apare pe scena politica? Policy design desemneaza o abordare mult mai angajata, mai activa, in acest caz analistul nu se mai limiteaza la simpla observare a alternativelor ci elaboreaza el insusi astfel de alternative. Expertul isi exprima preferinta pentru un rezultat final care trebuie obtinut, pentru un efect concret care trebuie indus. Odata tinta aleasa, el va modela apoi mj si solutii care au cele mai mari sanse de a genera rezultatul dorit. O alta distinctie se face intre studiul PP si analiza PP care are la baza gradul de neutralitate si interesele politice ale analistilor. Studiile PP se refera la metapolitica si sunt axate pe intelegerea proceselor de constituire a PP, in timp ce analizele PP sunt conduse de functionari sau de org private de think tank si sunt axate pe conceperea politicii reale. Primele sunt descriptive si explicative, in timp ce acestea din urma au o orientare mai curand prescriptiva