Actele administrative

In activitatea pe care o desfasoara, administratia publica isi manifesta vointa juridica prin emiterea sau adoptarea unor acte juridice administrative. Prin urmare, actul administrativ reprezinta acea forma juridica principala a organelor administratiei publice, activitate care consta in manifestarea vointei juridice unilaterale, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice de drept administrativ.

Trasaturile actului administrativ

1. Actul administrativ se deosebeste de operatiunea tehnico-materiala administrativa, deoarece numai actul administrativ este cel care produce efecte juridice, operatiunea tehnico-materiala administrativa neproducand efecte juridice prin ea insasi, ci stand doar la baza emiterii actului administrativ respectiv. Ex: emiterea unei autorizatii de constructie de catre primarul unei localitati reprezinta de fapt emiterea unui act administrativ individual. Dar pentru ca acest act administrativ individual sa poata fi emis, in prealabil trebuie sa existe un plan urbanistic zonal, un plan urbanistic de detaliu, un proiect de exercitiu, un referat de specialitate al serviciului urbanist, un certificat de urbanism. De asemenea si serviciul juridic din cadrul primariei va intocmi un referat in care va fi descris regimul juridic al terenului respectiv. Numai actul administrativ, considerat ilegal, poate fi atacat in instanta de contencios administrativ de catre persoana vatamata. Operatiunile tehnico-materiale nu pot fi atacate direct prin instanta de contencios administrativ, ele urmand soarta juridica a actului administrativ atacat. Pe cale de consecinta, daca instanta de contencios administrativ va emite actiunea si va dispune anularea actului administrativ, toate operatiunile tehnico-materiale administrative care au fost efectuate in vederea emiterii actului administrativ respectiv, vor fi si ele anulate in mod explicit, iar daca instanta va respinge actiunea, efectele se vor produce nu numai asupra actului administrativ, ci si asupra operatiunilor tehnico-materiale administrative.
2. Actul administrativ reprezinta o manifestarea unilaterala de vointa din partea autoritatii emitente. Pe cale de consecinta, actul administrativ este unilateral pentru ca reprezinta o manifestare unica de vointa juridica si nu pentru ca ar proveni de la o singura autoritate sau de la un singur organ. Ex: un ordin emis de un ministru, de cele mai multe ori va avea la baza si avizul altor ministere. O hotarare de Guvern va purta si contrasemnatura unor ministri, pe langa semnatura primului ministru. Recenta ordonanta de Guvern, prin care au fost anulate alegerile parlamentare, reprezinta o manifestare juridica de vointa a Guvernului in intregul sau, chiar daca actul administrativ respectiv nu a fost contra semnat de ministrul justitiei si ministrul administratiei si internelor.
3. Actului administrativ i se aplica un regim juridic specific de drept administrativ. Aceasta inseamna ca in acest regim sunt cuprinse regulile juridice de fond si forma necesare emiterii actului administrativ, in conditii de valabilitate si legalitate. Regimul juridic specific al actului administrativ presupune si existenta unui control, precum si modalitatile de sanctionare in cazul in care actul administrativ este ilegal.
4. Autoritatile administrative publice sunt organele de la care provin majoritatea actelor administrative. Cu toate acestea, exista si acte administrative care provin de la persoane juridice carora le-a fost atribuita competenta de a indeplini, de a satisface anumite servicii publice.

Clasificarea actelor administrative

1. In functie de natura efectelor pe care acestea le produc:
a) Acte administrative normative – sunt acte administrative opozabile tuturor, care produc efecte juridice asupra unor categorii nedeterminate de subiecti.
b) Acte administrative individuale – sunt aplicabile unui anumit subiect individualizat sau unei anumite categorii de subiecte, producand prin urmare efecte juridice numai in raport cu aceste subiecte.
Nu toate organele administrative au competenta de a emite acte administrative normative, insa toate au competenta de a emite acte administrative individuale.

2. Dupa organul emitent al actului administrativ distingem intre actele administrative emise de autoritatile administratiei publice centrale si actele administrative emise de autoritatile publice locale. Intalnim si acte administrative emise de alte autoritati care nu sunt autoritati ale administratiei publice. Ex: persoanele juridice care sunt autorizate sa presteze anumite servicii publice.

3. Dupa natura lor juridica:
a) Acte administrative de autoritate asa cum sunt majoritatea actelor administrative si care reprezinta manifestari de vointa juridica unica a autoritatilor emitente = acestea sunt acte de putere, pentru ca practic, ele impun un anumit comportament vizavi de subiectele carora li se adreseaza. In cadrul acestor acte de autoritate, de obicei, autoritatea publica, purtatorul puterii publice are mai multe drepturi si mai putine obligatii decat celalalt subiect, existand numeroase si cazuri cand autoritatea emitenta are doar drepturi, in timp ce, ceilalti subiecti ai raportului juridic de drept administrativ au doar obligatii.
b) Acte administrative de gestiune sau contracte administrative – in cadrul lor distingem drepturi si obligatii de partea ambilor subiecti, cu mentiunea insa ca purtatorul puterii publice are mai multe drepturi, iar celalalt subiect are mai multe obligatii. Un exemplu de contract administrativ, in baza caruia se realizeaza un serviciu public in Constanta, il reprezinta contractul administrativ incheiat intre primarie si societatea comerciala Polaris, in domeniul salubritatii.
c) Actul administrativ jurisdictional – legea prevede anumite situatii in care unele litigii sunt solutionate in prima instanta de catre un organ cu activitate administrativ jurisdictionala. Ex: in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor şi Ministerului Apararii Nationale exista asa-numitele comisii de etica si litigii care solutioneaza litigiile aparute in legeatura cu un act administrativ emis in interiorul ministerului respectiv. Odata cu revizuirea Constitutiei din 2003 a fost introdusa norma constitutionala potrivit careia jurisdictiile administrative sunt facultative si gratuite; pe cale de consecinta rezulta ca persoana din cadrul acestor ministere care a fost vatamata printr-un act administrativ, are optiunea de a se adresa in prima instanta organelor cu activitate administrativ-jurisdictionala din cadrul ministerelor sau instantei de contencios administrativ.

4. Dupa competenta materiala:
a) Acte administrative care au un caracter general, in sensul ca se adopta si se emit de autoritati ale administatiei publice care au competenta generala materiala. Ex: decretele presedintelui Romaniei.
b) Acte administrative speciale care sunt emise de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale, de specialitate, din aceasta categorie facand parte ordinele ministrilor, circularele, regulamentele de ordine interioara, hotararile de Consiliu Local, dispozitiile primarului.

5. Dupa competenta teritoriala:
a) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice centrale (efectele juridice se produc pe intreg teritoriul tarii).
b) Acte administrative care sunt emise de autoritatile administratiei publice locale (efectele juridice se produc doar pe teritoriul localitatii sau judetului respectiv).

6. Dupa natura efectelor pe care le produc:
a) Acte administrative care produc efecte generale si impersonale.
b) Acte administrative care constata existenta unui drept.

7. Dupa perioada de timp in care actioneaza actul administrativ:
a) Acte administrative permanente, care fiinteaza din momentul intrarii lor in vigoare si la momentul abrogarii acestora.
b) Acte administrative temporare, care fiinteaza numai pentru o anumita perioada de timp, de obicei consemnata in interiorul actului administrativ respectiv.

Regimul juridic aplicabil actelor administrative

Emiterea unui act administrativ trebuie facuta in conformitate cu prevederile Constitutiei si cu legile aflate in vigoare. Alin.5 al art.1 din Constitutia Romaniei, prevede ca: „ In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Potrivit acestui principiu, orice act administrativ emis de o autoritate trebuie sa fie in conformitate cu actul administrativ emis de autoritatea ierarhic superioara.
Emiterea actului administrativ normativ se face numai in scris, ceea ce inseamna ca nu pot exista acte administrative normative care sa aiba caracter secret, cu exceptia hotararilor de Guvern cu caracter militar (trebuie facuta o distinctie: nu toate hotararile de Guvern care vizeaza domeniul armatei au caracter militar, nefiind supuse publicarii). Ex: schimbul de teren dintre Ministerul Apararii Nationale si o persoana fizica, desi vizeaza o suprafata de teren apartinand Ministerului Apararii Nationale, actul administrativ prin care a fost schimbat terenul nu poate avea caracter secret. Daca prin hotarare de Guvern s-ar dispune retehnologizarea unei fabrici de armament, ar avea caracter militar.
Exista prevederi constitutionale care arata ca nepublicarea in Monitorul Oficial a unui anumit tip de act administrativ echivaleaza cu inexistenta lui. Ex: decretele presedintelui Romaniei, care sunt acte administrative, si care pentru a produce efecte juridice trebuie sa fie publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Procedura necesara pentru emiterea actelor administrative

Pentru ca actele administrative sa produca efecte juridice este necesar ad validitatem (pentru validitate) si sa indeplineasca anumite cerinte (Ex: existenta unor avize anterioare) si acte administrative pentru a caror valabilitate nu se cere indeplinirea unor conditii ad validitatem. Functioneaza prezumtia de legalitatea a actelor administrative, fiind vorba de o prezumtie simpla, ce poate fi rasturnata.

Executarea actelor administrative

Cea mai des intalnita forma este executarea din oficiu – presupune ca nu este nevoie de obtinerea unui titlu executoriu ca in cazul actelor juridice civile (restituirea unui imprumut care nu se face de bunavoie, se face pe baza unui titlu executoriu = hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie). Actul administrativ este executoriu din oficiu pentru ca nu este necesara sesizarea instantei de judecata pentru ca acesta sa devina titlu executoriu.
In schimb, nu toate persoanele puse in fata unui act administrativ inteleg sa-l execute de bunavoie, motiv pentru care in cazul refuzului de a executa actul administrativ se trece la executarea silita. Executarea silita nu presupune investirea actului administrativ cu formula executorie, executarea facandu-se de organe speciale de executarea, de organele emitente ale actului administrativ.
Conditiile existentei executarii silite:
- existenta persoanei careia i se adreseaza actul administrativ si care are obligatia sa-l execute;
- abilitarea legala a emitentului actului administrativ de a executa silit actul administrativ respectiv;
- sa nu mai existe o alta cale pentru executarea de bunavoie a actului administrativ respectiv.