REFERAT

Organizarea contabilităţii financiare

Nume: Spionu (Stancu )
Prenume: Claudia Elena
Profil: Contabilitate si Informatica de Gestiune
Anul: II
Forma de invatamant: FR

CUPRINS:

1. Caracteristici

2. Organizarea contabilităţii agenţilor economici

3. Organizarea şi conducerea contabilităţii unităţilor patrimoniale

4. Mijloace de organizare a contabilităţii financiare

5. Bibliografie



1. Caracteristici

Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor şi tranzacţiilor care afectează patrimoniul agenţilor economici, măsurarea variaţiilor la care acesta este supus, calcularea şi explicarea rezultatelor financiare, întocmirea situaţiei financiare de sinteză, documente care trebuie să asigure mediului exterior imaginea fidelă şi retrospectivă a situaţiei întreprinderii.
Pentru relaţia cu statul contabilitatea financiară costituie suportul pe baza căruia se evaluează şi se stabilesc obligaţiile financiare şi sarcinile sociale.
Contabilitatea financiară se caracterizează prin:
-este organizată pe bază de norme unitare şi obligatorii pentru toate unităţile patrimoniale având la bază planul general de conturi
-evidenţiază patrimoniul unităţilor şi rezultatele financiare, urmărind în final stabilirea conturilor anuale necesare întocmirii documentelor de sinteză
-prezintă patrimoniul pe structuri globale
Fiind o structură importantă a contabilităţii de ansamblu a întreprinderii, are anumite limite:
-asigură compararea în timp şi spaţiu a rezultatului global al unei unităţi faţă de alta
-nu permite evidenţierea contribuţiei fiecărui sector, produs, lucrare, serviciu
2. Organizarea contabilităţii agenţilor economici
Contabilitatea financiară se organizează la nivelul unităţilor patrimoniale – regii autonome, companii naţionale, societăţi agricole, asociaţii cooperative, asociaţii de asigurări şi reasigurări.
Contabilitatea financiară trebuie organizată şi de către persoanele fizice care au calitatea de comerciant, prestează activităţi independente sau execută în mod obişnuit activităţi economice. Normele juridice care reglementează organizarea contabilităţii agenţilor economici: ● legea contabilităţii 82/1991 republicată ● reglementările de aplicare a legii contabilităţii (ordinul 306) ● ordinul 94/2001 ● standardele internaţionale de contabilitate eliberate de Comitetul internaţional de contabilitate
Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului sau altei persoane juridice.
La baza organizării contabilităţii financiare a agenţilor economici trebuie avute în vedere principiile:
- continuitatea activităţii – presupune că persoana juridică îşi continuă în mod normal activitatea
într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii
permanenţa metodelor – presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de activ şi de pasiv precum şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile
-prudenţa – presupune că valoarea oricărui element va fi determinată ţinându-se cont de aspectele:se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii rezultatului financiar;se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior chiar dacă acestea apar între data încheierii exerciţiului şi cea a întocmirii bilanţului
- independenţa exerciţiului financiar – presupune luarea în considerare a tuturor veniturilor şicheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor
- evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv – presupune ca la stabilirea valorii totale corespunzătoare unei poziţii în bilanţ să se determine separat valoarea aferentă fiecărui element invidual de activ sau de pasiv
- intangibilitatea – constă în faptul că bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului precedent
- necompensarea – presupune că valoarea elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valoarea elementelor ce reprezintă pasive, cu excepţia compensărilor între active şi pasive permise de reglementările legale
Toate aceste convenţii şi principii intră în organizarea contabilităţii, împreună cu factorii principali şi specifici care influenţează maniera de organizare a contabilităţii.
Principalii factori de care trebuie să se ţină seama la organizarea contabilităţii sunt:
-forma de proprietate (privată, publică, cooperatistă)
-forma juridică de constituire a unităţii patrimoniale (regii autonome, societăţi comerciale, etc)
-mărimea unităţii patrimoniale care este avută în vedere astfel încât să simplifice procedurile şi să limiteze costul pentru realizarea contabilităţii, mai ales la întreprinderile mici; astfel întreprinderile sunt grupate în trei categorii: mari, mici şi mijlocii, microîntreprinderi
3. Organizarea şi conducerea contabilităţii unităţilor patrimoniale
Persoanele juridice organizează şi conduc contabilitatea de regulă în compartimente distincte conduse de directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund, împreună cu personalul din subordine de organizarea şi conducerea contabilităţii conform normelor legale. Totodată contabilitatea poate fi organizată şi condusă, pe bază de contracte de prestări de servicii, şi de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil sau contabil autorizat.
Pentru persoanele juridice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte şi care nu au personal calificat încadrat sau contracte de prestări servicii încheiate cu persoane fizice sau juridice autorizate, Ministerul Finanţelor Publice stabileşte, în funcţie de evoluţia inflaţiei şi de dezvoltarea profesiei, limite valorice privind nivelul cifrei de afaceri de la care există obligaţia de a încheia contracte pentru întocmirea situaţiei financiare anuale numai de către persoane fizice sau juridice calificate autorizate.
Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure condiţii necesare pentru: - întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice; - organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii; - organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv; - respectarea regulilor de întocmire a situaţiei financiare anuale şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; - păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiei financiare anuale; - organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul activităţii persoanelor juridice.
4. Mijloace de organizare a contabilităţii financiare
Modul de organizare a contabilităţii presupune stabilirea şi utilizarea anumitor mijloace ca: documentele justificative, planul de conturi, registrele contabile, forma de contabilitate.
a) Documentele justificative Potrivit prevederilor legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune sau cu regim special utilizate în activitatea financiar-contabilă, orice acţiune economică efectuată se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind calitatea de document justificativ.
b) Planul de conturi general este conceput pe sistemul zecimal şi pentru organizarea contabilităţii în dublu circuit astfel: - pentru circuitul contabilităţii financiare se utilizează clasele de conturi de la 1 la 7 numite „Conturi de bilanţ”, prin care se înregistrează existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale şi se realizează întocmirea situaţiei financiare de sinteză; şi clasa 8 – „Conturi specifice”, prin care se înregistrează operaţiuni extrapatrimoniale; - pentru circuitul contabilităţii de gestiune se utilizează conturile din clasa 9 – „Conturi interne de gestiune”, cu ajutorul cărora se înregistrează decontările interne privind cheltuielile, producţia, etc c) Registrele contabile obligatorii sunt: - registrul jurnal -registrul inventor -Cartea mare
Registrul jurnal reprezintă documentul obligatoriu de înregistrare cronologică a documentelor justificative servind ca probă în litigii şi organelor fiscale. Este supus şnuruirii, parafării şi înregistrării la organele fiscale teritoriale. Persoanele fizice autorizate şi asociaţiile familiale, în locul registrului jurnal, folosesc registrul jurnal de încasări şi plăţi.
Registrul inventar este documentul contabil obligatoriu de înregistrare anuală grupată a rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum şi a conţinutului fiecărui post de bilanţ pe baza datelor cuprinse în procesele verbale de inventariere şi în bilanţul anual.
Cartea mare este registrul pentru evidenţa sistematică a operaţiunilor economico-financiare şi serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe fiecare cont sintetic şi analitic

d) Forma de contabilitate reprezintă modul de organizare a ciclului contabil de înregistrare şi prelucrare a datelor. Cele mai utilizate forme de contabilitate în România sunt: - forma maestru-şah – constă în dezvoltarea pe conturi corespondente atât a rulajului debitor, cât şi a celui creditor a conturilor sintetice. Jurnalul de înregistrare se foloseşte pentru înscrierea în ordine cronologică a notelor de contabilitate sau a documentelor pe care s-a făcut contarea/scrierea formulei contabile a operaţiilor economice. - forma de contabilitate pe jurnale – constă în folosirea jurnalelor multiple care servesc la înregistrarea cronologică a operaţiilor economice dintr-o lună - forma informatică de contabilitate – presupune adaptarea celorlalte forme de contabilitate la utilizarea tehnicii electronice de calcul. Datele din formulele contabile sunt introduse în calculator şi stau la baza întregului sistem de stocare şi prelucrare a datelor şi se editează jurnalele de înregistrare, Cartea mare şi balanţa de verificare lunară.
5.Bibliografie

1. Contabilitatea financiară (vol I), Editura De Vest, Timişoara, 1994, EPURAN, BĂBĂIŢĂ, GROSU
2. Contabilitatea financiară (vol II), Editura De Vest, Timişoara, 1995, EPURAN, INEOVAN, PEREŞ, COTLEŢ
3. Managementul contabilităţii româneşti, Editura Intercreda, Deva, PÂNTEA
4. Standardele internaţionale de contabilitate (2000, 2001)
Ordinul ministrului finanţelor publice 94/2001 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu directiva a 4-a a CEO şi cu standardele internaţionale de contabilitate; ordinul ministrului finanţelor publice 306/2002 pentru aplicarea reglementărilor privind armonizarea contabilităţii cu directiva a 4-a. Legea contabilităţii 82/1991 republicată în august 2002.