Dreptul reprezinta un aspect foarte important al vietii sociale, datorita functiei sale specifice si anume aceea de a oferi principiul de directie si de coeziune sociala.
Se pot identificamai multe tipuri de fenomene de drept:

Tipuri de fenomene de drept

Dupa aprecierea lui Jean Carbonier, fen de drept se pot clasifica in functie de doua criterii de baza:
1.domeniul in care ele se produc
2.sfera de cuprindere

Conform primului fen putem distinge doua tipuri de fen de drept:
a) fen de putere sau de autoritate
b) fen sub putere sau sub autoritate

a)fen de putere sau de autoritate - sunt acelea care se afla in sfera autoritatii legale si legitime dintr-o societate data.In ac tip se includ muliple fen : reguli si norme oficiale, gesturi, expresii, indemnuri prin partea autoritatii, ordine, decrete, dispozitii administrative.Toate acestea au specific fapul ca sunt formulate si impuse in modalitati dif de catre cei care guverneaza.

b)fen sub putere sau sub autoritate – sunt cele aflate in sfera celor guvernati.Ele cuprind o gama variata de comportamente, de conduite sau de reactii ale indivizilor sau ale grupurilor sociale.Toate acestea pot reprezenta fie acte de supunere sau de conformare fata de lege sau fata de tot ceea ce provine din sfera guvernarii, fie acte de nesupunere, elaborate si impuse de catre autoritate.

Important este faptul ca distinctia dintre fen institutie, fen caz individ si colectivitatile de fen are an implicatii de ordin metodologic sau implicatii asupra manierei celei mai potrivite de studiere a acestora.
Astfel, fen institutie se preteaza celk mai bine la o studiere cu ajutorul metodei comparative sau istorice;fen caz individuale se preteaza ma mult analizei prin metoda studiului de caz, iar colectivitatile de fen pot fi cel mai bine studiate cu ajutorul metodei statistice sau a sondajelor de opinie.
In legatura cu dreptul, ca ansamblu de reguli care faciliteaza integrare sociala si reglementarea vietii sociale, se poate spune ca acesta contine un set de reguli prin care an conduite, comportamente sau ac individuale sunt fie impuse, fie pemise, fie interzise.

Prin urmare, dreptul indeplineste 2 functii sociale importante:

1.el asigura elaborarea si prescrierea unor reguli de conduita prin care sunt stabilite rolulirile sociale pe care indivizii trebuie sa le joace in anumite situatii concrete;

2.el asigura rationalizarea vietii sociale.Este dovedit faptul ca dreptul, formuland reguli cat mai rationale si eficiente menite sa orienteze si sa controleze actiunile agentilor sociale indiferent daca este vorba de indivizi sau de grupuri sociale, urmareste asigurarea unei cat mai depline concordante in scopurile sau obiectivele socialmente dezirabile pe de-o parte si mijl legitime disponibile intr-o societate data pt atingerea ac scopuri sau obiective.

Indeplinind aceste 2 functii de baza, dreptul asigura intr-o mare masura sociablitatea si predictibilitatea comportamnetului ag sociali, prin instituirea unor mijloace specifice de presiune si de control social.
O contribuite importanta a lui J. Carbonier la studiul fen juridic o reprezinta si conceptia acestuia despre fen de nondrept.
Coarbnier def nondreptul ca fiind absenta dreptului intr-un anumit numar de raporturi interumane, une dreptul ar fi avut vocatia teoretica de a fi prezent.
De asemenea, el considera ca tot nondreptul reprezinta si restrangerea sau retragerea dreptului sau abandonarea de catre drept a unui teren pe care fie ca-l ocupa, fie ca era de competenta lui sa-l ocupe.
Carbonie identifica mai multe tipuri de nondrept:

1.nondreptul prin autolimitarea dreptului
In acest caz dreptul se limiteaza el insusi, organizand sau acceptand institutii de nondrept.Exista:
a)llocuri de nondrept: in aceasta categorie ar intra dreptul de azil care in formele diferite pe care le poate imbraca, poate fi considerat ca o recunoastere de foc efectiva a unor insule de nondrept cu precadere de dreptul penal.Este vorba de locuri in care dreptul fie nu ar accesa, fie are un acces limitat.(bisericile, manastirile)

b)perioada de nondrept : este vorba de faptul ca intensitatea dreptului nu este aceeasi pe toata durata unei perioade date.Ex clasic : calendarul judiciar roman, care impartea zilele in zile faste in care erau permise judecatile si zile nefaste in care judecatile erau interzise sau care erau inchise actiunii legii penale.

In prezent exista inca asemenea situatii in care actiunea dreptului este limitata.De aceea, in multe tari, duminicile, sarbatorile legale si noptile nu sunt integral disponibile actiunii complete, depline a dreptului.

2.nondreptul intelectual
Acel regim juridic in care regula juridica sau de drept prezinta lacune, iar extindere prin analogie este interzisa, fapt ce face ca anumite situatii sa nu fie conceptual cuprinse de drept.

In aceste conditii , cunoscuta maxima conform careia ‚’’tot ce nu este interzis, este permis’’ poate fi tradusa prin maxima ‚’’tot ce nu este in mod expres juridicizat este nondrept, rasp este in afara sferei de actiune a dreptului’’.

3.nondreptul prin auoneutralizarea dreptului
Care reprezinta situatia in care dreptul, prin propriile sale exigente se autoanihileaza, neutralizand in acest fel juridicitatea unor fen evident juridice.
Cel mai elocvent exemplu il reprezinta exigenta dovezii.Un fapt care nu poate fi dovedit prin probe invingatoare ese elim din sfera dreptului.

4.nondreptul prin rezistenta faptului la drep
Carbonier afirma ca din perspectiva sociologiei juridice, nu orice obstacol opus dreptului creeaza nondrept, iar fen de violare a dreptului nu este un fen de nondrept prin simplul fapt ca el
Reprezinta o violar a dreptului, nesanctionata inca.
Astfel spus, pentru a putea constata faptele nepeedepsite de incalcarea dreptului ca apartinand nondreptului este necesar ca dreptul sa renunte explicit la sesizarea si urmarirea acestor fapte, iar aceasta renuntare sa aiba caracter de permananeta si de generalitate.
In cazul criminalitatii nepedepsite inca, dreptul nu a renuntat la urmarirea si pedepsirea celor vinovati, iar daca in virtutea principiului oportunitatiii urmarii ac lucru se intampla, ac renuntare nu are valabilitate decat cu titlu particular.