Constituirea statelor medievale romanesti: general si particular

In istoriea tuturor poparelor, evenimetele majore din trecutul lor sint pastrate in memoria generatilor urmatoare sub forma de legende. Un eveniment crucial, care la romani, ca si la alte popoare, a devenit obiectul unor legende populare, este constituirea statelor medievale romanesti- Tara Romaneasca si Tara Moldovei. Deoarece primii voevozi romani transilvanieni.
Cronicarii romani neposedind informatii istorici concrete referitoare la acest proces, au apelat la legendele populare despre "descalecatul"(intimierea) Tarii Romanesti de catre Negru Voda venit din Fagaras, iar a Moldovei- de catre Dragos Voda.
In secolul IX-X, odata cu desarvasirea procesului de constituire a poporului si limbii romane, precum si cristalizarea relatilor medevale, au aparut si cele deintii formatiunea statelor romanesti.Ele sint semnalele, incepind cu sfirsitul sec. al IX-lea, pe intreg teritorului locuit de romani. Acest fapt dovedeste ca procesul de aparitie a formatiunilor statale a fost concumitet si asemanator. Ele sin indentificate in ducatele sau voiecodatele existente in Transilvania la venirea maghearului in acest teritoriu (ale lui Menumorut, Glad, Gelu), in formatiunea dobrogeana condusa de jupinul Dimitrie etc.
Consolidarea acestora mici formatiuni a fost frinata de ultimul val de migratori (al pecenegilor,uzilor,cumanilor,monogolilor etc.), iar in Transilvaniea-de cucerirea maghiara.Cucerirea Transilvanie de catre Regatul Maghear a adus sub stapinirea straina centrul pamintului romanesc si a facut imposibilul unificarea in jurul lui a altor teritorii locuite de romani.
O noua etapa in procesul de formare a statelor medievale romanesti este legata de aparitie a doua nuclee statale-cel din valea riului Arges (viitoare Tara Romaneasca) si cel din valea riului Moldova (viitoarea Tara a Moldovei). O prima similitudine a acestui proces este ca acestea state s-au constituit in baza unor formatiuni mai mici, locale, si la acest proces au participat si romani transilvaneni.
In ambele centre, procesul de unificare statala a decurs sincronic, cu un decalaj neinsemnat in timp. Primul stat romanesc care isi desarviseste unificarea teritoriala a fost Tara Romaneasca. El a inclus teritoriile fostelor voievode din valea Jiului (al lui Litov, mentionat la 1247) si din valea Argesului (al lui Seneslau, mentionat tot atunci), precum si cnezatele depedente de acestea.
La finele sec. al XII-lea, odata cu slabirea stapinirea tatare la nordul Dunarii si a expansiunii maghiare in aceasta zona (din cauza disparitiei dinastei maghiara arpadiene), Transilvanie devine un stat aproape indepedente, iar la sud de Carpati se constituie Tara Romaneasca. La 1920, cronicile il mentioneaza pe legendarul Negru-Voda "descalecatorul". La 1310 este atestat documentar primul domn al Tarii Romanesti-Basarab I.El unifica voievodatul de la Arges cu cel de la Jiu-Oltenia, proces care se incheie la 1324. La acest an, documentele maghiare il numesc pe Basarab "voievodul Valahiei (Tarii Romanesti)"
La est de Carpati, procesul de unificare a reprodus in principiu etapele statului de la sud de Carpati. Nucleul statal din valea riului Moldova s-a constituit in acelasi imprejurari favorabile ca si Tara Romaneasca: slabirea presiunii tatare si a expasiunii maghiare. Dar din cauza ca zonele de sud si sud-est ale spatiului carpato-nistrean erau direct inglobate in Hoarda de Aur, procesul de unificarea a decurs mai lent. Acest proces se accelereaza dupa 1345, cind oaste Trasilvaneana obtine o victorie stralucita asupra tatarilor. In schimb , in regiunea de nord-vest a acestiu spatiu, se instaureaza suzernitatea maghiara.Aici este atestata de cronicile moldovenesti legendarul voievod Dragos, in fruntea unei formatiuni militare de aparare, numita de cronicari "capitanie".
venirea la domnie a lui Bogdan din Maremures (insotit de adeptii sai din nobilimea acestei "tari") dupa anul 1359 (cind in voievodatul din valea Moldovei s-a produs o rascoala antimaghiara), si recunoasterea la 1365 de catre regele maghiar a indepedentii formatiunii Moldova, a accelerat procesul de unificare a statului romanesc de la est de Carpati. In timpul domniei lui Petru I Mustatinul (1375-1391) a fost unit la Tara Moldovei voievodatul de la Suceava si Tara Sepenitului, constiduid Tara de Sus, apoi a fost unit si teritoriul eliberat de sub dominatiei tatara. Acest teritoriu, numit Tara de Jos, devine partea componenta a Tarii Moldovei unificate, care ajunge pina la Marea Neagra, cu portul Cetatea Alba (1886). Domnul Moldovei, Roman , stapinid Tara Moldovei de la munte pina la mare (1329). Tara Moldovei si-a consolidat pozitia internationala, asigurindu-se drumul comercial care unea Mara Baltica cu Marea Neagra.
Coicidenta proceselor de unificare (cu o mica intirziere a celor din Moldova, din cauza presiunii mai puternice a tataro-monogolilor) denota ca intreg poporulroman se dezvolta similar in directia afirmarii organizarii lui statale. Aceasta a fost posibil nmai datorita relatilor multilaterale din intreg spatiu locuit de romani. Formarea si existenta a 2 state tari ramase libere, orientar drumurilor comerciale ce le strabateau, precum si traditii dinstice, fiecare tara avind dinastia sa. Izvoarele istorice straine numeau moldova "Valahia mica" (Valahia Mare era Tara Romaneasca), "Rusovlahia" (Valahia de linga Rusia Haliciana), "Moldovlahia" etc. Aceaste denumiri ne marturisesc ca statul era pentru conteporani o tara a valahilor, adica a romanilor. Turcii au numit Moldova- "Bogdania", dupa numele voevodului Bogdan.
Procesele istorice din spatiu romanesc au similat cu procesele istorice traite de alte popoare (francez, german, italian, rus etc.), care au trecut prin etapa farmintarii poliico-teritoreale. Specificul constituirii tarilor romanesti consta in intirzierea acestui proces din cauze politice externe: invazile poparelor migratoare care au ocupat timp indelugat spatiul romanesc, cucerirea maghiara a Transilvanei, care a impedicat unificarea formatiunilor politice romanesti in jurul acestui teritoriu. Traind in mai multe unitati statale, romanii, ca si alte popoare europene, au alcatuito etnie unica medievala, care in epoca moderna s-a transformat in natiunea moderna romaneasca.