Turismul rural, ecologic şi cultural în comuna Moeciu
Atât în practica turistică internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se con-sta¬tă o îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se re¬marcă faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglo-me¬¬rat şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei în¬¬semnate părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odih¬¬nă şi recreere este o tendinţă generală în practica mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România.
Treptat însă, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dez-vol¬tare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de muncă locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

1. Comuna Moeciu – prezentare generală

MOECIU

Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra-şov, între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti¬tu¬dine cuprinsă între 800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.
Această aşezare a fost ates¬tată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a locali¬tă¬ţi¬lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are în com¬po¬nenţă şase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul eu¬ropean E60, dis¬tan¬ţa între localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face fo¬lo¬¬¬si¬nd re-ţea¬ua Bu¬cu¬reşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac¬¬cesul cu au¬to¬bu¬zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zil¬¬nic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta şi duminica din oră în oră, deşi nu este foarte con¬for¬tabil şi circulă cu viteză relativ redusă.
Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas¬¬torale ale locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a lungul timpului locu¬i¬to¬rii acestei aşezări şi-au câştigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră¬vechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei so¬cie¬tă¬ţi ce activau în domeniul transportului de călători, întreţinerii păşiunilor şi ex¬plo¬¬atării fondului forestier.
Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri ră¬coroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve¬cine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm¬pu¬lung). În lu¬¬na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C. Zona Moeciu es¬te bogată în pre¬¬cipitaţii, nu¬mărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu¬¬mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile¬/¬a¬n, iar grosimea stratului de ză¬pa¬¬dă este de 40-50 cm. Vân-turile pre¬do¬mi¬na¬n¬¬te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente şi bri¬-zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă¬post de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi îndelungat, in¬solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite.
Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, aflu¬¬¬ent al râului Bârsa.
Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot ad¬¬¬mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul-pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mier¬la, cinteza, piţigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiştean.
Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la li¬¬mita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Pă¬duri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra¬iu¬lui, Munţii Bucegi îndeosebi în versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, re¬gi¬u¬¬nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.
Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coa¬-da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip-sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi.
Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a di¬¬¬¬fe¬ritelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă¬I¬lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea creând un va¬lo¬¬¬ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra¬iu¬lui, creează condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de at¬rac¬¬ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră¬pas¬¬ti¬ile Măgurei, etc.

2. Bogăţia cultural-istorică a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu păstrează o instalaţie tradiţională pentru prelucrarea lânei, o pi¬vă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puţinele piese originale rămase în Ro¬¬-mânia. Satul Peştera reprezintă un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu li¬li¬eci”. Satul Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular, ţe¬să¬tu¬ri, împletituri din lână şi arta cojocăritului.
- Vecinătatea Castelului Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi istorice re¬pre¬zintă atractive destinaţii pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 ace¬astă formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Aso-ciaţiei na¬ţionale de turism rural, ecologic şi cultural - ANTREC, în zona Bran – Mo¬e¬ciu activând prin¬cipala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian.
- Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din ve¬ci¬nă¬-ta¬tea Castelului Bran. În acest muzeu au fost adu¬se şi re¬¬con¬sti¬¬tuite unele din cele mai ve-chi şi mai tipice construcţii din zonă. Deschis pen¬tru public în 1961, mu¬¬zeul număra în 1981, 14 gospodării ţărăneşti şi instalaţii teh¬ni¬ce. Monumentele au fost se¬¬lec¬ţio¬nate şi gru¬-pate pe baza cercetărilor din 1958-1960.
- Muzeul Vămii, supraveghea trecătoarea care face legătura între Transilvania şi Mun¬tenia. Din 1377-1382 când a fost construit, până astăzi, el a fost martorul unor eve¬ni-men¬te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin poziţia şi rangul său, era pus să dea seama.
- Jos, în vale, la baza stâncii, odihneşte simbolic inima Reginei Maria, semn al pre¬¬ţu¬irii de care Branul şi brănenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti.
- Case memoriale din zona Bran
Sextil Puşcariu (1877-1948) – lingvist, filolog şi istoric literar, membru al Aca¬de¬mi¬ei Ro¬mâne
Dr. Aurel Stoian (1866-1972) – Preşedintele Consiliului Naţional Românesc din Bran, sem¬na¬tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil şi primar al lo¬ca¬-lităţii Bran.
 Dr. Iosif Puşcariu (1889-1965) – Fondator al Spitalului de Ochi din Braşov
Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) – om de ştiinţă şi neurolog de re¬¬nume mon¬dial, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
 Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me-di¬ci¬nei şi mem¬bru al unui număr de 23 de societăţi şi academii de ştiinţe, legat de Bran prin ori¬¬gi¬ne şi iubire.
Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) – decan al Facultăţii de Istorie din Bu¬¬cu¬re¬ş¬ti, cercetător şi dascăl de excepţie, fiu al Branului.
- Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului
- Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în 1820 şi pictată în 1836

Principalele târguri şi sărbători din zona Bran
• 1 ianuarie – obiceiul sorcovitului
• martie, aprilie – obiceiuri legate de sărbătoarea Învierii Domnului
• martie – urcarea oilor la munte
• 25 aprilie – măsurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescător de animale
• 24 iunie – Olimpiada de vară Şirnea
• 20 iulie – Santilie
• 25-26 iulie – Târgul de vară de la Moeciu
• 9 august – Sf. Pantelimon
• august – Nedeeia munţilor (Fundata)
• 25 octombrie – Focul lui Sumedru
• octombrie - răvăşitul oilor
• 8 noiembrie – târgul de Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril
• 24 decembrie – colindatul – Bună dimineaţa la Moş Ajun
• 25 decembrie – Sărbătoarea Crăciunului
• 31 decembrie – revelion

3. Circulaţia turistică în cadrul unităţilor de cazare
Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, aparţin pensiunilor încadrate agenţiei Bran-Imex. Aces¬tea reprezintă, de altfel, cea mai reprezentativă formă de cazare pen¬tru turismul rural. De la în¬fi¬in¬¬ţarea agenţiei, numărul turiştilor care au apelat la ser¬viciile de cazare şi ma¬să oferite de pen¬si¬u¬¬nile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o dată cu creşterea nu¬mărului gospodăriilor ce fac par¬te din agenţie.
În tabelul III.1. prezentăm situaţia statistică a turiştilor cazaţi în pensiunile Bran-Imex şi în fermele agroturistice, pentru a ilustra creşterea sem¬ni¬fi¬ca¬tivă a nu¬mă¬rului lor, în paralel cu creşterea nu¬mă¬rului pensiunilor ce colaborează cu agenţia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca¬zare şi masă.

Tabel III.1. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An
Tip echipament Turişti cazaţi
Români Străini Total turişti
1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303
1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579
2000 Pensiuni turistice
Ferme agroturistice 3214 1624874 171 4838
1045
Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316 străini Media sejurului a fost de 2 zile în tri-mes¬trele I, II şi IV şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând va¬la¬bilă şi pentru anii următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a cres¬¬cut şi numărul de turişti, acesta ajungând la 4579 (3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul pre¬cedent.
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în pensiuni – 3214 ro¬-mâ¬ni şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând creşteri, iar în cadrul fermelor ag¬r¬o¬¬tu¬ris¬-tice au fost cazaţi în total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt soli¬ci¬ta¬te pentru diversele manifestări tradiţionale.

Tabel III.2. Ponderea în timp a numărului de turişti cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An Români % Straini % Total turişti %
1998 2987 - 1316 - 4303 -
1999 3031 + 1,47 (‘99/’98) 1548 + 17,63 (‘99/’98) 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 (‘00/’99) 1624 + 4,9 (‘00/’99) 4838 + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a creş¬te-rii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă în perioada 1998-2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini ca¬za¬ţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fi¬in¬d în creş¬te-re, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere sem¬¬nificativă a cu¬noscut numărul turiştilor români cazaţi în pensiunile din zona Bran-Mo¬eciu – 6,03%.

Tabel III.3. Evoluţia numărului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 1998-2000

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3
Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6
Predeluţ 2 6 + 200 14 + 133,3
Moeciu 4 6 + 50 24 + 300
Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125
Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3
Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3
Şimon 5 12 + 140 19 + 58,3
Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3
Şirnea 3 2 - 33,3 12 + 500
Peştera 1 1 0 3 + 200
TOTAL 69 103 +49,27 204 + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evoluţia numărului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 16 79 + 393,75 124 + 56,96
Moeciu de Jos 167 263 + 57,49 299 + 13,69
Predeluţ 8 33 + 312,5 65 + 96,97
Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15
Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71
Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84
Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83
Şimon 28 110 + 292,85 192 + 74,54
Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80
Şirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3
Peştera 3 8 +166,66 20 + 150
TOTAL 376 806 +114,36 1286 + 62,67
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numărul de pensiuni şi implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare creştere a fost înregistrată în 2000 în Şirnea unde numărul pen¬siu¬ni¬lor a cres¬cut cu 500% faţă de 1999, an în care, faţă de anul precedent, acest număr scă¬zuse cu 33,3%), aceasta datorită încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de facilităţi pentru persoanele care investesc în turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. înnoptări turist
Indicatorul ofertei = ----------------------------
Nr. locuri disponibile

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

1998 1999 2000
Nr. înnoptări turist 13.727 22.893 24.190
Nr. locuri cazare 376 806 1286
Indicatorul ofertei 36,5 28,4 18,8

Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. înnoptări turist
Durata medie a sejurului = ---------------------------- zile
Nr. total al turiştilor

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

1998 1999 2000
Număr înnoptări turist 13.727 22.893 24.190
Nr. total turişti 4303 4579 4838
Dms [zile] 3,19 4,99 5

Calculul indicatorului intensităţii turistice:
a. în raport de populaţie:
Nr. turişti
dp = ---------------------- loc
populaţia totală

b. în raport de suprafaţă
Nr. turişti
dt = ---------------------- km2
suprafaţa totală

Tabel III.7. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu populaţia şi cu su¬prafaţa comunei Moeciului:

1998 1999 2000
Nr. total turişti 4303 4579 4838
Populaţia Moeciului 5575 5652 5714
Supraf. Moeciului 103,4 103,4 103,4
dp [loc] 0,7718 0,8102 0,8467
dt [km2] 41,615 44,284 46,786

Tabel III.8. Structura populaţiei – comuna Moeciu (1998)

Specificaţia Comuna MOECIU Judeţul Braşov
Populaţia totală 5575 643.201
Populaţia activă 2444 298.210
Populaţia ocupată 1737 280564
Nr. şomeri în evidenţă 286 17646
Rata şomaj (pop. activă) 11,7% 5,9%
Sursa: prelucrare date statistice Primăria Bran (1998)

La nivelul anului 1998, totalul populaţiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de vârstă între 16-30 ani erau 1201 lo¬cui¬to¬ri şi între 30-62 ani, 1243 locuitori. Populaţia activă însuma 2444 locuitori; an¬ga¬jaţi în in¬dustrie în oraşele învecinate 1281 locuitori, iar lucrători individuali în agricultură erau 409 locuitori. Populaţia ocupată număra 1737 locuitori, iar numărul şomerilor în evidenţă era de 286.
Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde următoarele concluzii: po¬pu¬la-ţia activă reprezenta 43% din populaţia totală; raportul dintre populaţia angajată în in¬dus-trie la nivelul comunei şi populaţia totală era de 21%, rata şomajului este de 11,5% însă cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurării in¬dus¬tri¬ei; categoriile expuse şomajului sunt tinerii, populaţia în vârstă până la 30 de ani, în special femeile.
Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta tu¬ris¬tică ru¬¬rală la nivelul în¬tregii ţări. Broşura cuprinde oferta turistică din cele cinci zone ale ţării (Mol¬¬dova şi Bu¬co¬vi¬na, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, Maramureş, Crişana şi Banat, Tran¬¬silvania). Fie¬care echi¬pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pic¬tograme ce in-clude:
• număr persoane ce pot fi cazate
• suprafaţa
• număr camere cu 1,2,3 paturi
• număr de băi
• număr de duşuri
• telefon
• încălzire
• mic dejun
• toaletă
• televizor
• maşină de spălat
• acceptare animale
• curte
• limba străină vorbită de gazdă (F; G; E; R;I;S)
• distanţa la cel mai apropiat oraş din zonă
O centralizare a tuturor datelor privind gospodăriile clasificate din satul turistic Bran, evi¬den¬ţiază următoarele: suprafaţa minimă de cazare a unei gospodării este de 23 m2 cu po¬sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafaţa maximă de 162 m2 putând caza 16 per¬soa-ne. Gospodăriile au în general camere cu 2 paturi şi cu baie. Pentru sezonul rece, ma-joritatea gospodăriilor sunt prevăzute cu încălzire. Aproape toate echipamentele au în dotare maşini de spălat, oferă mic dejun şi au curte. Proprietarii vorbesc limbi străine de circulaţie internaţională: franceza, germana şi engleza, dar şi italiana sau spa¬ni¬ola.
Din punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializată în turismul rural din acest perimetru, avea următoarea ofertă la ni¬ve¬lul anului 1998:

Tabel III.9. Ofertă de preţuri în turismul rural – zona Moeciu 1998 ( tarif/pers.)
Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopţi)
sau cameră min. 1 lună
Cazare      
Single 7 USD 9 USD 10 USD 6 USD 8 USD 9 USD
Dublă 9 USD 11 USD 12 USD 8 USD 10 USD 11 USD
Triplă 11 USD 13 USD 15 USD 9 USD 11 USD 13 USD

Masa Pensiune completă:
10 USD Mic dejun
Dejun
Cina 2 USD
4 USD
4 USD Pensiune completă:
9 USD Mic dejun
Dejun
Cina 1,8 USD
3,6 USD
3,6 USD
Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Faţă de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Moeciu nu sunt prac¬ti¬ca¬te di-fe¬¬ren¬¬ţieri de tarife pentru turiştii străini şi români, acest lucru fiind în concordanţă cu re¬co¬-ma¬¬n¬dă¬ri¬le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferenţiate.

Tabel III.10. Numărul turiştilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An Tip echipament Români % Străini % Total turişti %
1998 Pensiuni turistice
Han turistic Bran 2987
3002 69,42
80,94 1316
707 30,58
19,06 4303
3709 100
100
1999 Pensiuni turistice
Han turistic Bran 3031
2775 66,19
87,07 1548
412 33,80
12,92 4579
3187 100
100
2000 Pensiuni turistice
Ferme agroturistice
Motel Bran 3214
874
2163 66,43
83,64
86,83 1624
171
328 33,57
16,36
13,17 4838
1045
2491 100
100
100
Sursa: Bran-Imex (2001)

În anul 1998 au fost cazaţi în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turişti din care 2987 români şi 1316 străini, iar în Hanul turistic Bran au fost ca¬za¬-ţi un total de 3709 turişti, din care 3002 români, iar 707 străini, aceştia din urmă fiind cu 46,27% mai puţini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo¬st de 2 zile în trimestrele I, II şi IV şi de 6 zile în trimestrul III, această medie rămânând va¬-la¬bilă şi pentru anii următori (1999, 2000).
În anul 1999, ca urmare a creşterii numărului de locuri în pensiunile turistice, a cres¬cut şi numărul de turişti, acesta ajungând la 4579 (3031 români şi 1548 străini), cu 6,41% mai mare decât în anul pre¬cedent. Numărul turiştilor cazaţi în Hanul turistic Bran a cunoscut o scădere cu 14,07% faţă de anul precedent, o creştere mai mare con¬sta¬tân¬¬du-se în cazul turiştilor străini, care au fost cu 41,73% mai mulţi decât în anul pre¬ce¬de¬nt, în comparaţie cu numărul turiştilor români care au fost doar cu 7,56% mai puţini în 1999 comparativ cu 1998.
În anul 2000 se observă modificări în totalul turiştilor cazaţi în pensiuni – 3214 ro-mâ¬ni şi 1624 străini, ambele categorii cunoscând creşteri, iar în cadrul fermelor ag¬r¬o¬¬tu¬ris-tice au fost cazaţi în total 1045 turişti (874 turişti români şi 171 turişti străini).
După 1998, fluxul de turişti a început să crească şi să nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci şi în trimestrele I şi IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt soli¬ci¬ta¬te pentru diversele manifestări tradiţionale.

4. Propuneri cu privire la amenajarea turistică a zonei
În România, turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adec¬vată care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în cla¬se de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) şi nu erau agenţii spe¬cia-li¬zate în cazarea la ferme ţărăneşti. Mergând la Bran, am întâlnit turişti care veneau pen¬tru prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de vedere tu¬ris-tic. Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turiştii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacanţelor sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele la¬te¬ra-le, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate strin-gentă amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune apro¬vi¬zio¬nări, cu atât mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare. Crearea unei pieţe ar oferi turiştilor posibilitatea să cumpere renumitele brânzeturi de Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efe-ct benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, nu-meroşi turişti neîncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zo-na.
Se constată nevoia orientării ghizilor şi către un alt segment de vârstă al vi¬zi¬ta¬torilor Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru natural foarte pi¬to-resc şi sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi alimentaţie bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este mo¬da-litatea de petrecere a timpului liber al turiştilor într-un mod care să îi facă pe aceştia să cheltuiască mai mult. Pentru aceasta propunem:
- amenajarea unui parc de distracţii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
- organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dra¬cu-la (legenda care a adus atât de mulţi turişti la Bran, mai ales străini);
- amenajarea unui centru de echitaţie, turiştii urmând să înveţe să călărească şi to-todată având posibilitatea realizării unor plimbări călare în împrejurări;
- prezenţa abundentă a zăpezii face posibilă amenajarea unei pârtii de schi;
- valorificarea Cetăţii Râşnovului aflată la 14 km de Bran;
- asigurarea serviciului de ghid în zonă;
- dezvoltarea căilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua să atragă turiştii atâta timp cât va şti să le ofere noi atracţii. Priceperea şi talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiştilor care au fost deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turişti pentru prima dată, căci aceştia din urmă sunt atraşi în special de renumele castelului sau de calităţile naturale ale zonei.

Anexa 1
ORDONANŢA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 62/24 august 1994
privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
Publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite următoarea ordonanţă:
Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei private, statul ro-mân sprijină persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care asi¬gu¬ră servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona mon-tană de peste 500 m altitudine, din Delta Dunării şi litoralul Mării Negre.
Art. 2. – Persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care des¬-făşoară activităţi de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fer¬-melor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiază de facilităţile acordate în¬tre¬prin¬de¬ri¬lor mici şi mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit an¬u¬al, precum şi de următoarele înlesniri:
a). consiliile locale pot pune la dispoziţie din terenurile disponibile, în formele şi în condiţiile pre¬văzute de lege, suprafeţele de teren necesare construirii, dezvoltării şi ex¬plo-atării de pensiuni şi fer¬me agroturistice;
b). acordarea de priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon, telex, fax);
c). asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a aso¬ciaţiilor profesionale;
d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor şi fermelor agroturistice în materiale de promo¬va¬re turistică, editate de Ministerul Turismului;
e). prezentarea ofertei pensiunilor şi fermelor agroturistice în acţiunile de pro¬mo¬va-re între¬prin¬se de birourile de informare turistică din străinătate ale Ministerului Tu¬ris¬mu¬lui;
f). includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil de turism sau agr-icol a pro¬ble¬me¬lor specifice pensiunilor şi fermelor agroturistice;
g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 3 ani a pensiunilor şi fermelor agro¬turistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizaţia de funcţionare, servicii turistice.
Art. 3. – Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a me¬sei, cu capacitate cuprinsă între 3 şi 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi servire a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pentru găzduire şi servirea mesei, cu capacitate cuprinsă între 3 şi 20 camere, funcţionând în cadrul gospodăriilor ţărăneşti care asigură alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din surse proprii şi locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme agroturistice se face prin consiliile locale, în condiţiile reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea unor ac¬tivităţi economice pe baza liberei iniţiative.
Art. 4. – Activitatea de turism din cadrul pensiunilor şi fermelor agroturistice cu-prin¬de servicii de cazare, de masă, de agrement precum şi alte servicii asigurate turiştilor pe perioada sejurului;
Art. 5. – În scopul protecţiei turiştilor, activitatea pensiunilor şi fermelor agro¬tu¬ris¬-tice se va desfăşura cu respectarea actelor normative ce reglementează turismul în Ro¬mâ-nia. În funcţie de nivelul de dotare şi de calitatea serviciilor oferite, pensiunile şi fer¬me¬le agroturistice se atestă şi se clasifică de Ministerul Turismului conform normelor ela¬bo¬rate de acesta.
Clasificarea pe categorii de încadrare a pensiunilor şi fermelor agroturistice se face în termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale.
Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate şi a criteriilor care au stat la baza cla¬sificării pensiunilor şi fermelor agroturistice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 250.000 la 500.000 lei.
Art. 7. – Contravenţiei prevăzute la art. 6 din prezenta ordonanţă îi sunt aplicabile pre¬vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu exc¬e¬p¬ţi¬a¬ art. 25 şi 26 din lege, completată şi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1994.
Art. 8. – Contravenţiile se constată şi amenzile se aplică de către organele Gărzii financiare şi de către organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atribuţii speciale în acest domeniu.

Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994
Pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
Publicată în Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic – Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisă în temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanţe, cu următoarele modificări:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
“Art. 1 – Pentru dezvoltarea turismului şi promovarea iniţiativei private, statul român sprijină persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigură servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre”.
2. Articolul 2 litera g). va avea următorul cuprins:
“g). scutirea de plată a impozitului pe venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor şi fermelor agro¬turistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizaţia de funcţionare, servicii turistice”.
3. Aticolul 3 va avea următorul cuprins:
“Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a me¬¬sei, cu ca¬pa¬citate cuprinsă între 3 şi 20 de camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri in¬de¬pen¬dente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi ser-vicii de pregătire şi ser¬vi¬re a mesei. Ferma agroturistică este o structură de primire pen¬tru găzduire şi servirea mesei, cu ca¬¬pacitate de până la 20 camere, funcţionând în ca¬drul gospodăriilor ţărăneşti care asigură ali¬men¬ta¬ţia turiştilor cu produse proaspete din sur¬se proprii şi locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice şi ferme agroturistice se face de către con¬siliile locale, în condiţiile reglementărilor privind organizarea şi defăşurarea un¬or activităţi eco¬no¬mi¬ce pe baza liberei iniţiative”.

Anexa 2
FEDERAŢIA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE MONTANĂ
CRITERII
privind încadrarea gospodăriilor din zona montană în clasa de confort agroturistic montan

1. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii de cazare:
Clasa I: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de încălzire asigurate şi grup sanitar propriu fiecărei camere, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa II: - cameră cu 1 – 2 paturi (10 – 16 m2), cu posibilităţi de încălzire asigurate şi grup sa¬nitar comun cu alţi turişti, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa III: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de încălzire asigurate şi grup sa¬nitar comun cu alţi turişti şi cu proprietarul, cu WC, lavoar, duş (cadă), cu apă rece şi caldă.
Clasa IV: - cameră cu 1 – 3 paturi (10 – 20 m2), cu posibilităţi de încălzire asigurate şi latrină se¬parată de locuinţă comună cu proprietarul şi o încăpere pentru spălat cu lavoar, cu apă re¬ce, comună cu alţi turişti.
2. Clasa de confort agroturistic montan – spaţii pentru prepararea şi servirea meselor:
Clasa A: - cameră de servit masa şi recreere, dotată cu un loc pentru prepararea hranei, în fo¬losinţa exclusivă a turiştilor;
Clasa B: - cameră de servit masa şi recreere, în folosinţă comună a turiştilor cu proprietarul, cu acces la bucătăria proprietarului;
Clasa C: - fără cameră de servit masa şi de recreere, dar cu acces la bucătăria pro¬prie¬ta-ru¬lui.

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999
CRITERII MINIME
privind clasificarea pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, şi, până la 20 de ca¬mere în mediul urban, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor în condiţiile de pregătire şi ser¬vire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din ali-men¬taţia turiştilor cu produse din producţia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale şi a pen¬siu¬ni-lor agroturistice trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de orice alte ele¬men-te care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor.
Dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi puse în ex-clu¬sivitate la dispoziţia acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale lo¬catarului (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, bibelouri sau alte obiecte care ar pu¬tea stânjeni turiştii).
Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatorii din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de ca¬zare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifică ca unităţile de alimentaţie pentru tu¬rism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Naţională pentru Turism.
Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cam-pa¬re vor respecta pentru montarea corturilor şi rulotelor criteriile privind echiparea sa¬ni¬ta¬ră şi di¬¬mensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

Criterii/ stele - margarete Pensiuni turistice cat.:
Urban – stele
Rural – margarete
4 3 2 1 Pensiuni agroturistice cat. margarete
3 2 1
1. Criterii generale:
- clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie în stare:
• foarte bună
• bună
- căile de acces propriu şi spaţiile înconjurătoare să fie bi¬ne întreţinute
- curte proprie, cu spaţii verzi şi împrejmuiri estetice efi-ci¬en¬te
- suprafeţe de joacă pentru copii
- garaj sau parcare proprie
Numărul locurilor de parcare va fi de cel puţin 30% din numărul camerelor.

x x - -
- - x x

x x x x

- - - -
- - - -
x - - -


x - -
- x x

x x x

x x -
x - -
- - -
2. Organizarea spaţiilor:
- accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pen¬tru dormit.
- holul de primire, în suprafaţă minimă de 12m2, să fie mo¬bilat şi decorat
- spaţii corespunzătoare şi igienice pentru prepararea şi ser¬virea mesei cu bucătărie dotată cu echipamente de pre¬parare şi conservare a alimentelor.
- sufrageria dotată cu mobilier adecvat, de calitate su-pe¬ri¬oară şi cu inventar de servire de calitate
- spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, sca¬une, banchete) şi inventar de servire
- camere cu grup sanitar propriu
- grup sanitar comun (la pens. agroturistice de o st¬e¬a¬ se ad¬mit în WC uscate şi spălătoare exterioare ali¬men¬tate la sur¬se naturale din rezervoare)

x x x x

x - - -

x x x x

x - - -

- x x -
x x - -

- - x x

x x x

- - -

x x x

- - -

x x -
x - -

- x x
3. Instalaţii:
- încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă
- încălzire cu sobă de teracotă sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I.
- sursă proprie de încălzire în camerele de baie (încălzire centrală sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)
- instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie
- instalaţie de apă curentă rece la bucătărie
- aer condiţionat
- racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace pro¬prii de colectare şi epurare
- clădirea să fie racordată la reţeaua electrică publică
x x - -

- - x x

x x - -
x x x -
- - - x
x - - -

x x x x
x x x x
- - -

x x x

x x -
x x -
- x -
- - -

x x x
x x -
4. Suprafaţa minimă a camerelor (m2):
- cameră cu 1 pat
- cameră cu 2 paturi
- cameră cu 3 paturi
- cameră cu 4 paturi
- dormitorul din apartamente
- salonul din apartamente
15 10 9 8
18 13 12 11
- - 16 14
- - - 16
18 14 12 11
18 14 12 11
10 9 8
13 12 11
- 16 14
- - 16
14 12 11
14 12 11
5. Număr maxim de paturi simple într-o cameră 2 2 3 4 2 3 4
6. Echipare sanitară:
- camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC)
- grup sanitar comun compus din:
• 1 cabină WC la 10 locuri
• 1 spălător cu un lavoar cu apă curentă caldă/rece la 10 locuri
• 1 cabină de duş cu apă caldă/rece la 15 locuri

x x - -

- - x x

- - x x
- - x x

x - -

- x x

- x x
- x x
7. Dotarea camerelor:
- pardoseli acoperite cu covoare sau mochetă de bune ca¬litate (pardoselile din parchet, marmură şi alte ma¬te¬ri-a¬le similare pot fi acoperite şi parţial)
- pardoseli acoperite integral sau parţial cu covoare sau carpete
- mobilier uniform ca stil şi calitate
- pat cu somieră cu saltea sau pat cu saltea relaxa
- pat cu saltea
- saltea cu grosime de 5 cm
- plapumă, pled sau pături (câte 2 bucăţi/ persoană)
- perne mari
- cearşaf pentru pat şi cearşaf
- plic pentru pled, pătură sau plapumă

x - - -

- x x -
x x - -
x x - -
- - x x
x - - -
x x x x
x x x x
x x x x
x x x x

x - -

x x -
x - -
x - -
- x x
- - -
x x x
x x x
x x x
x x x

5. Bibliografie

- Primăria Moeciu – date statistice 1999

- Ionescu Dunăreanu Ion: “Munţii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

- N. Popescu: “Munţii noştri”, Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986

- Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

- Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

- Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994