Comedia – specia literara a genului epic in versuri sau in proza in care se imbina categoria estetica a comicului si dramaticului cu un conflict puternic ce declanseaza situatii neasteptate, finalul fiind de regula fericit.

Comicul – o categorie estetica avand ca efecte rasul, declansat de contrastul/nepotrivirea dintre aparenta si esenta, pretentii si realitate, asteptari si rezultate.

Comedia de situatii (de intriga)

Intamplari derulate intr-un ritm alert cu rasturnari bruste de situatie si cu rezolvari neasteptate.

Comicul de situatie

Rasturnarea spectaculoasa de situatii, prin prezenta incurcaturilor, a confuziilor.

Comedia de moravuri

Prezinta cu scop moralizator, defecte umane (morale) sau moravuri sociale.

Comicul de moravuri

Evoca modul de viata al unei epoci, tabieturile unor familii, snobismul, incultura, aerele unor personaje, care pretind apartenenta la o clasa superioara a societatii.

Comedia de caractere

Cu accent pe latura psihologica a personajelor, infatisand adesea caractere
(avarul, orgoliosul, naivul, etc.)

Comicul de caractere

Schiteaza tipuri umane – avarul, canalia, familistul, care sunt vizibile prin patima ce-i stapaneste.

Comicul de limbaj
Se refera la modul de expunere al personajelor, demonstrand incultura prin folosirea gresita a unor termeni, tautologia, ticurle verbale, truismele, constructiile prolixe.

Comicul de nume

Farfuridi si Branzovenescu, cuplu caragialesc al carui nume are sugestii culinare.

Actiunea este plasata in actele 1 si 2, in anticamera lui Stefan Tipatescu, actul al treilea in sala cea mare a Primariei, iar ultimul act in gradina lui Zaharia Trahanache.

Actul 1 (expozitiunea) prezinta personajele Stefan Tipatescu si Pristanda, care citesc ziarul lui Nae Catavencu „Racnetul Carpatilor” si numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarul politic declanseaza conflictul dramatic principal si constituie intriga comediei. Convingerea sotului inselat ca scrisoarea este o plastografie si temerea acestuia ca Zoe ar putea afla de „machiaverlacul” lui Catavencu sunt de un comic savuros. Naivitatea (aparenta sau reala) a lui Zaharia Trahanache, care actioneaza impulsiv si contradictoriu pentru a smulge scrisoarea santajistului.

Actul 2 prezinta in prima scena o alta numaratoare: a voturilor, dar cu o zi inaintea alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu si perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe dimpotriva, ordona eliberarea lui si uzeaza mojloace de convingere feminine pentru a-l determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau.

Actul 3 (punctul culminant) prezinta actiunea mutata in sala mare a Primariei unde au loc discursurile candidatilor Farfuridi si Catavencu, in cadrul intrunirii electorale. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contra-santaj. Apoi anunta in sedinte numele candidatului sustinut de comitet: Agamita
Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat in sala. In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul turmentat, care o duce destinatarei.

Actul 4 (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial pentru ca scrisoarea ajunge iar la Zoe, iar Catavencu se supune conditiilor ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care intrece prostia si lipsa de onestitate a candidatilor locali. Propulsarea lui politica este cauzata de o poveste asemanatoare; si el gasise o scrisoare compromitatoare. Este ales si totul se incheie cu festivitatea condusa de Catavencu, unde adversarii se impaca.

Momentele subiectului

1. Expozitiunea – in salonul lui Tipatescu, prefectul Ghita Pristanda, politistul orasului, discuta articolul semnat de Catavencu in Racnetul Carpatilor, apoi despre spionarea adversarilor politici din seara precedenta.

2. Intriga – santajarea de catre Catavencu a clasei politice aflate la putere prin surprinderea unui bilet compromitator, care ar demasca adulterul dintre Zoe Trahanache si Tipatescu.

3. Desfasurarea actiunilor descrie pe de o parte eforturile lui Trahanache de a gasi o arma de contrasantaj, pe de alta parte incercarile lui Tipatescu si ale Zoei de a recapata scrisoarea pierduta.

4. Punctul culminant – incaierarea din seara primariei, declansata de Pristanda din ordinul lui Tipatescu, in timpul careia Catavencu pierde palaria in a carei captuseala se afla scrisoarea.

5. Deznodamantul – in calitate de fost postas, cetateanul turmentat ii returneaza Zoei biletul gasit in palaria ratacita in incaierare.

Conflictul – element esential in constructia subiectului dramatic: consta in confruntarea dintre doua sau mai multe personaje care au interese sau mentalitati diferite asupra unei realitati. Se distring doua conflicte in comedie.

Principal – intre cele doua partide politice care isi disputa postul de deputat, cei aflati la putere sustinandu-l pe Farfuridi, iar opozitia pe Catavencu.

Secundar – in sanul partidului aflat la putere, se manifesta temerile de tradare ale lui Farfuridi si Branzovenescu.

Conflicte intre diferite personaje, analizabile in diferite scene:

Catavencuu si Tipatescu in confruntarea din salonul prefectului, in care Catavencu refuza toate functiile propuse in locul celei de deputat.

Comicul de situatie in care modalitatile de realizare sunt incurcatura, coincidenta, echivocul, evolutia inversa si confuzia. Are loc pierderea scrisorii in momentele-cheie. Catavencu si Dandanache ajung canditati prin aceleasi mijloace. Situatiile in care apare cetateanul trmenant pot fi interpretate in mai multe feluri. Se refera in special la personajele Zoe si Catavencu, iar Farfuridi si Branzovenescu trec in tabara cealalta, cetateanul turmentat duce scrisoarea de la unii la altii, Dandanache ii confunda pe Tipatescu si Trahanache.

Comicul de intentie arata atitudinea scriitorului fata de evenimente si fata de personaje – satira vehementa, tenta moralizatoare, obiectivitatea. Totodata, dincolo de comic se ascunde tragedia acestei lumi.

Comicul de caracter se desfasoara astfel: demagogul fiind Catavencu, Dandanache si Farfuridi, femeia cocheta duce la Zoe, primul amorez fiind Tipatescu, incornoratul (barbatul inselat) il are pe Trahanache, functionarul este Pristanda.

Comicul de nume arata semnificatia numelui fiecarui personaj. Zaharia Trahanache sugereaza zahariseala, caracterul maleabil, trahanaua fiind o coca usor de modelat. Agamita Dandanache are un prenume infantil, un fel de diminutiv al faimosului nume Agamemnon, cuceritorul Troiei. „Dandanache” este format de la „dandana” (incurcatura), ceea ce se potriveste cu rolul sau in piesa. Catavencu are un nume explicabil in mai multe feluri: interjectia „cat”, sugerand caracterul sau demagogic, fie substantivul „cata” (carlig), care arata predispozitia de a profita de orice pentru a-si realiza ambitiile politice, sau chiar substantivul „cataveica” (haina cu doua fete). Farfuridi si Branzovenescu au un nume care trimit la domeniul culinar, deci fara vreo legatura cu politica, ei fiind niste impostori, profitori. Pristanta are un nume relevant pentru faptul ca slujeste dupa interesul personaj, „pristandaua” fiind numele unui joc popular, care se danseaza cand sa stanga, cand la dreapta.

Comicul de limbaj cuprinde greseli de vocabular, incalcarea regulilor gramaticale si ticurile verbale, iar modalitatile de realizare sunt pronuntarile gresite, etimologie populara (atribuirea de sensuri inexistente unor cuvinte necunoscute), lipsa de proprietate a termenilor (folosirea lor incorecta), contradictia in termeni, nonsensul, truismele si proxilitatea. Ca si exemple avem „famelie”, „renumeratie”, „andrisant”. „Manopera” inseamna lucru falsificat.