Cuprins:
1. Ceața fotochimică.
2. Producerea ceței fotochimice.
3. Cauzele ceței fotochimice.
4. Efectele ceței fotochimice.
5. Măsuri de combatere a ceței fotochimice.
6. Bibliografia.



1. Ceața fotochimică:
Sub denumirea de smog sunt cunoscute (în limba engleza smoke-fum, fog-ceăță) fenomenele atmosferice de suprapunere a poluării cu fum si gaze nocive peste ceața.
Prin efectul combinat al acestora apare un sinergism care determina o nocivitate extrem de mare a diferitelor gaze toxice (în special a SO2 si NO2) aflate chiar în concentratii sub limita maximă admisă.
Smogul este un fenomen destul de frecvent în orasele cu circulatie intensă si cu industrie puternică, în care, datorită particularitatilor geografice si climaterice exista conditii pentru formarea cetii, a calmului atmosferic si a inversiei termice. Cele mai vestite pentru formarea smogului sunt metropolele: Los Angeles, Londra, New York, New Orleans si Minneapolis unde în decursul ultimilor 50 de ani s-au semnalat reale catastrofe de poluare din cauza smogului format.

2. Producerea ceței fotochimice:
În zilele noastre, arderea gazolinei în motoarele automobilelor este principala sursă de smog în majoritatea regiunilor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot şi componentele organice volatile reactionează în atmosferă pentru a produce smogul fotochimic. Smogul contine ozon, un compus al oxigenului alcătuit din molecule cu trei atomi de oxigen
Ozonul prezent în stratele joase ale atmosferei este otrăvitor şi pentru a determina severitatea smogului cercetătorii trebuie să măsoare mai intăi cantitatea de ozon aflată în aer. Smogul se formeaza in arealele urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cand dioxidul de azot este descompus de razele solare, eliberandu-se ozonul, aldehide ai cetone.
Cei mai importanti compusi nocivi identificati în smog sunt oxidanti puternici ca: ozonul, peroxizii organici (peroxid de acetil), nitriti si nitroperoxizi (nitrit si nitrat de peroxiacetil), peroxizi anorganici (peroxid de hidrogen), radicali liberi etc. Cercetarile efectuate pentru stabilirea proprietatilor smogului oxidant au relevant cresterea concentratiei agentilor oxidanti spre amiaza când radiatiile solare sunt puternice si scaderea concentratiei dupa apusul soarelui. De asemenea formarea smogului este favorizata de cantitati mari de hidrocarburi si oxizi de azot din atmosfera, intensitatea radiatiilor de unde scurte, stabilitatea termica a aerului (inversiunile termice), viteza redusa a vântului etc. S-a stabilit existenta influentei intensitatii traficului rutier asupra aparitiei smogului.

3. Cauzele ceței fotochimice.
Transportul- In lumea noastră modernă, autoturismele şi camioanele reprezintă o sursă majoră de poluare. Pe ţeava de eşapament se elimină un amestec de gaze, printre care şi unele foarte otrăvitoare, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi hidrocarburile. In condiţii de lumină şi căldură solară, aceste gaze formează un smog fotochimic – cunoscut în special sub numele de “L.A. smog” deoarece apare foarte frecvent în acest oraş. Smogul reprezintă un amestec de fum şi ceaţă conţinând gaze toxice, inclusiv ozon. Ozonul este,după cum am văzut, extrem de folositor în stratosferă
- pătura de ozon ce protejează pământul de razele ultraviolet
- dar foarte nociv când apare aproape de nivelul solului.
Aceste gaze rezultă din procesele de ardere ale benzinei sau motorinei în motoarele maşinilor. Orice formă de transport motorizat produce probleme ecologice, dar autoturismele sunt, de departe, cele mai poluante. Utilizarea transportului public sau a mijloacelor nepoluante de deplasare
- biciclete, mersul pe jos
- poate reduce concentraţia de gaze toxice din atmosferă. De asemenea, încurajarea oamenilor de a locui cât mai aproape de locul de muncă ar fi o parte a soluţiei.
Industria- Datorită declinului industriei grele, poluarea aerului datorată industriei a scăzut în ultimul timp. Dar aceasta nu înseamnă că ea a dispărut, fiind menţinută de procesele industriale de ardere a combustibililor fosili.
In 1984, în localitatea Bhopal din India, mai mult de 4000 persoane au murit şi alte aproape 200.000 au avut de suferit în urma unei scurgeri de dioxină, survenită de la o fabrică agro-chimică. Acest incident demonstrează consecinţele dezastruoase ale poluării aerului, survenită chiar accidental. Controale periodice ale nivelului emisiilor şi stabilirea unor concentraţii maxime admisibile, foarte stricte, ale diferiţilor poluanţi din aer sunt căi care pot preveni incidenţa unor astfel de probleme.
Smogul poate cauza severe probleme medicale. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare.

4. Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:
Smogul poate cauza severe probleme medicale. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare.

Efectele principale ale smogului fotochimic asupra organismului uman sunt:
Acute- uscăciuni a mucoaselor gurii, nasului, modificări ale acuității vizuale, cefalee pînă la cefalele pînă la congesti pulmonară, edem și moartea.
Cronice- leziuni cornice pulmonare ( bronsită, pneumonii) apariția și dezvoltarea tumorilor pulmonare.
5. Măsuri de combatere a ceței fotochimice.
Un control riguros al substantelor de baza ale formarii smogului contribuie la buna protejare amediului. Pentru aceasta s-a realizat constructia de autovehicule cu motoare alecaror emisii nocive (NOx,CO, CnHm) sunt extrem de reduse.În privinta emisiilor rezultate din sursele stationare mari, cum ar fi de exemplu cele provenite de la fabricile chimice, rafinarii de petrol, controlul acestora este mai usor. Dificil este controlul surselor stationare mici unde procesul este de multe ori intermitent, sezonier si dependent de materia primă.

Bibliogrăfie:
http://librăry.usmf.md/old/downloăds/ebooks/Ecologiă.umănă/X-Problemele.ecologice.globăle.ăle.mediului.pdf
https://ru.scribd.com/doc/143247545/Problemă-Ecologică-in-Republică-Moldovă
http://documents.tips/documents/smogul-fotochimic.html