1. Igiena mediului este ramura a medicinii care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție.

Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii. Ocrotirea mediului este o problemă mondială şi tocmai de aceea fiecare om trebuie să îşi asume această responsabilitate. Mediul înconjurător este un sistem şi ca orice sistem are o anumită organizare, structură, funcţie şi funcţionare care asigură viaţa omului şi dezvoltarea civilizaţiilor. Însă odată cu dezvoltareaactivităţii umane mediul înconjurător devine din
ce în ce mai poluat . Ca urmare a industria lizării şicreşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant.
Tot mai des o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol. Poluarea solului se produce prin folosirea incorectă a îngrăşămintelor chimice, folosirea neraţională a irigaţiilor, care duce la degradarea solurilor şi aruncarea pe sol aunor reziduri industriale ce conţin substanţe toxice.Apoi, datorită precipitaţiilor toate aceste reziduri de pe sol se scurg direct în rîuri, afectînd şi fauna acvatică.
Poluarea apei marilor şi oceanelor se face prin vărsarea păcurei de pe nave maritime. Această peliculă de păcurei afecteazăprocesul de evaporare ,avînd consecinţe directe asupra climei ,acesta constituind una dintre cauzele majore care determină seceta în anumite zone. Problema rezidurilor activităţilor umane aluat proporţii îngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităţii factorilor de mediu.Aceste alterări sunt cauza unor dezechilibre în faună şi floră şi în sănătatea şi bunul mers alcolectivităţii umane din zonele supraaglomerate . Dintre obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea raţională, conservarea şi refacerea resurselor naturale, prevenirea poluării mediului, conservarea speciilor rare, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are şi un mijloc de recreiere şi tonificare a energiei fizice şi spirituale a omului.

2. Relații dintre om si mediu:
Schimbarea teraiectorie actuale de dezvoltare socuioeconomic presupune construirea unor modele de percepție și înterpretarea a mediului, a poziției omului în natură, a relațiilor dintre om și mediu și respectiv a legăturii dintre mediu și dezvoltare.
Silit de împrejurări
 Producerea unor catastrofe naturale ( inudații, incederi de paduri și pajiști, surpari, erupții vulcanice).
 Invazia altor cete de oameni; omul a înaintat în ținuturi mai puțin prielnice mai aride ori cu ierni geroase, dovedind o mare capacitate de adaptare diferețiindu-se ca ocupații și ca unele folosite, ca mod de viață, îmbracăminte, hrană, de zona anterioară locuita. În felul acesta limitele spațiului locuit de specia umană s-au extins necontenit.
Puterea omului de adaptare, mai mare decît a tuturor animalelor s-a datorat tocmai rațiunii care l-a adus la cunoașterea calitativă a mediului înconjurător, la aprecierea posibilității lui pentru existența speciei umane și la explicarea fenomenelor din jur.
Omul a căutat să cunoască mediul înconjurător, să-i folosească însușirile pentru adăpostire și aparate, pentru procurarea hranei și a materialelor necesare vieții lui, fiind conștient de ceea ce se află în jurul lui, punînd în balanță avantajele și primejdiile pe care le pot da la iveală locurile în care traiau, pentru asigurarea celor necesare vieții.
În scurtă etapă a istorii geologice a pămîntului de la apariția omului preistoric pînă în prezent, s-au produs mari modificări în peisajul geografic al globului, unele cauze naturale fiind:
 Schimbări climatice;
 Transgresiuni marine;
 Erupții vulcanice;
 Cutremure distrugătoare;

Mediul natural care ocupă zonae terestre a fost înlocuit cu așezări
omenești, cu terenuri cultivate, cu explotări miniere în galerii sau cu mari descopertari la suprafața, cu păduri cu sonde, cu mari uzine, cu orașe unde aspectele naturale au dispărut cu totul, luadu-le locul piatra, betonul și metalul, plus fumatul coșurilor gazele de esapament ale autovehicolelor.
Mediul transformat de om în măsură mai mică sau mai mare s-a numit mediu geografic sau umanizat.

3. Igiena mediului, determinat al stării de sănătate:
Fenomenul prin care se produc modificări calitative negative ale proprietăţilor naturale ale mediului este numit poluare. Sursele de poluare sunt de origini multiple şi diferite, putând fi grupate în ordinea crescatoare a impactului lor asupra mediului: poluari de transport, poluari casnice, poluari industriale, poluari agricole. Este uşor de înţeles că cea mai nocivă este poluarea industrială, dar există şi o poluare de mai mică amploare, la care, din păcate, contribuim cu toţii. Această poluare “casnică” este influenţată de sporirea explozivă a populaţiei, de nivelul de civilizaţie, de dorinţa de a trăi şi a munci în locuri curate, nepoluate. Este trist să constatăm indiferenţa celor care ar trebui să păzească mediul natural, dar n-o fac. În cele din urmă, putem spune că nivelul de cultură influenţează atitudinea omului faţă de mediu, faţă de poluare. Una din cele mai atacate componente de mediu (atitindustria cit si casnic) este apa. Bătălia pentru păstrarea purităţii apelor ne interesează pe toti indiferent de virsta, culoarea pielii sau orientarea politica. Regasim in exprimarea sensibilului A. De Sain-Exupery argumentul pe care am uitat sa-l recunoastem: „Apă! N-ai nici gust, nici miros, nici culoare, nici aromă, nu poţi fi definită, te gustăm fără să te cunoaştem. Tu nu numai ca eşti necesară vieţii: tu eşti însăşi viaţa. Eşti cea mai valoroasă bogaţie din lume şi eşti cea mai gingaşă, tu, atât de pură în adâncul pământului.”Stă în putinţa oamenilor de a veghea, ca marele izvor de viaţă de care dispun să rămână întotdeauna curat.

4. Măsuri de protecție a mediului:
• Reducerea consumului de energie. Specia umana va ajunge, curand, la 7 miliarde de indivizi si consumul insatiabil de energie joaca un rol major in distrugerea mediului. Un pas important pentru salvarea sa ar fi reducerea semnificativa a consumului energetic. La nivel personal acest lucru s-ar putea traduce, in principal, prin evitarea risipei de curent electric si de combustibil.
• Folosirea energiei alternative, curate, sustenabile. Acest lucru ar insemna mai multe panouri solare, centrale eoliene, evitarea combustibililor fosili. Daca nu se poate renunta la un consum energetic ridicat, atunci energia sa fie „verde".
• Conservarea apei. Fara H2O nu exista viata si, in acest moment, Australia si zone intinse din Asia si Africa trec printr-o seceta acuta. Apa trebuie considerata o resursa limitata. O buna metoda de a reduce consumul ei ar fi instalarea de aparate WaterSense, pentru limitarea cantitatilor de apa la toaleta si dusuri. Astfel de solutii pot reduce consumul apei cu pana la 30%.
• Folosirea de echipamente etichetate Energy Saver sau Eco Friendly. Frigiderele, care consuma constant energie electrica, sunt un exemplu excelent de candidat la „imbunatatire". Aparatele vechi, cu un consum gandit pentru alte norme energetice, trebuie inlocuite cu cele din noua generatie, mult mai economicoase. In afara de protejarea mediului printr-un consum mai redus, acestea ar putea ajuta si la economii banesti.
• Cei trei „R" , adica Reducere, Refolosire si Reciclare au devenit mantra secolului XXI, fiind posibila imbunatatirea calitatii vietii a aplicarea celor trei R. Milioane si milioane de tone de gunoi produse in tarile industrializate sunt reciclate anual, recuperandu-se materii prime si degajand orasele de gunoaiele care ar deborda altfel pe strazi (Neapole face exceptie). Deseurile ajung sa fie refolosite dupa tratarea lor si repunerea in circuitul economic sub „alta forma".