Somnul și importanța lui.

 Stiați că:
Fiecare om isi petrece aproxiamtiv o treime din viata dormind si visand?
Somnul este un fenomen relativ simplu, care apare cand oboseala copleseste persoana,aceasta plonjand intr-o stare in care nu isi mai da seama de sine, de ceea ce se petrece in jur.
Somnul mai apare ca o stare fiziologica periodica, caracterizata prin inactivitate somatica, abolirea relativa si temporara a constiintei, lipsa de sensibilitate la stimulare senzoriala.

Procese vitale din timpul somnului:
Somnul joacă un rol important în formarea celulelor de mielină, care ajută la „protejarea circuitelor creierului”, au descoperit experţii de la Universitatea din Wisconsin. Pe de altă parte, privarea de somn activează genele care induc starea de stres și cauzează moartea celulelor, au arătat rezultatele studiului efectuat pe șoareci.
Somnul este, totodată, un proces esenţial pentru vindecarea interioară a organismului. Experţii de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA precizează că în timpul perioadei de odihnă au loc procese de reparare a inimii, a vaselor de sânge, dar și a celulelor și ţesuturilor. Orele de dormit joacă, de asemenea, un rol important în întărirea sistemului imunitar, dar și în reglementarea modului în care organismul reacţionează la insulină.

Pericolele privării de somn:
Micșorarea timpului dedicat somnului dăunează grav creierului, au arătat o serie de studii. Experţii de la Institutul Allen pentru Știinţa Creierului și SRI Internaţional au analizat schimbările care au loc în creier pe fondul privării de somn, folosind șoareci de laborator. Rezultatele au arătat că dormitul insuficient are consecinţe asupra anumitor regiuni cerebrale, inclusiv neocortexul, amigdala și hipocampusul, care joacă un rol important în procesele cognitive, emoţionale și de memorare. Mai mult, ei au descoperit că este afectată și activarea anumitor gene care nu au fost asociate anterior cu privarea de somn, printre care cele responsabile de reglarea altor gene, de semnalizarea între celule sau de răspunsul la stres.

Nopţile albe pot conduce la „deteriorarea fizică ireversibilă și pierderea celulelor creierului”, potrivit unui studiu efectuat de experţii de la Școala de Medicină a Universităţii din Pennsylvania. Rezultatele experimentului efectuat pe șoareci a arătat că subiecţii care au urmat un program de somn similar celui unui muncitor în ture (trei zile de lucru noaptea, cu maximum cinci ore de somn într-un interval de 24 de ore) au pierdut circa un sfert din totalul neuronilor locus coeruleus. Acest tip de neuroni joacă un rol esenţial pentru starea de alertă și funcţionarea cognitivă optimă.

Sfaturi pentru un somn mai bun:
Pentru a-ţi asigura un somn de calitate, activităţile relaxante dinainte de perioada de odihnă și orarul strict de culcare sunt două aspecte importante.
 Totodată, este esenţial să eviţi consumul de cafea după ora 14:00 și băuturile alcoolice înainte de somn.
 La fel de important este să alegi mese ușoare seara și să nu te culci flămând.
 Pentru creșterea calităţii somnului este utilă efectuarea a 45 de minute de sport zilnic și planificarea unor perioade de 20-30 de minute pentru odihnă în timpul zilei.

 Modul în care îţi planifici sarcinile zilnice pot influenţa nu numai productivitatea, ci și calitatea somnului. De aceea este recomandat întotdeauna să începi cu proiectele dificile dimineaţa, iar pe cele mai ușoare să le lași către finalul zilei.
 La toate aceste strategii se adaugă evitarea utilizării telefoanelor mobile, tabletelor, televizorului sau computerului înainte de culcare, a dormitului în aproprierea unei surse de lumină sau împreună cu animalul de companie.

Orele de somn necesare in functie de virsta
Nou-nascut-2 luni 12-18 ore
3 luni-1 an 14-15 ore
1-3 ani 12-14 ore
3-5 ani 11-13 ore
5-12 ani 10-11 ore
12-18 ani 8,5-10 ore
Adulti (18+) 7,5-9 ore